Localnicii au spus un „nu” răspicat sălbăticirii!

„Vrem să ocrotim natura, dar nu să fim sălbatici”! Localnicii se opun declarării Munților Țarcu ca zonă de sălbăticie!
December 18, 2017
Investitor german scandalizat de sălbăticirea zonei din Poiana Mărului!
January 20, 2018

„Pro Banatul de Munte” a reușit să organizeze o importantă audiere publică cu privire la viitorul zonei Munților Țarcu și declarării zonei ca zonă sălbatică.

Audierea publică a avut loc sâmbătă, 16 decembrie, la Căminul Cultural din Zăvoi, cu începere de la ora 16. Au fost prezenți locuitori din satele comunei, dar și din alte localități afectate de problema supusă audierii publice. Oamenii au venit din Bolvașnița, Turnu Ruieni, Borlova, Caransebeș sau Oțelu Roșu, astfel că aproape toate locurile din cămin au fost ocupate.

Audierea a început cu un cuvânt al lui Marian Apostol, din partea Pro Banatul de Munte, care a făcut o prezentare a proiectului de sălbăticire, dar și a regulilor după care se va desfășura această audiere publică.

Și tot în deschidere au vorbit cei trei primari prezenți la audiere, Dorel Cârdei, de la Zăvoi, Petru Mihăilescu, de la Bolvașnița, și Mihai Maralescu, de la Turnu Ruieni. A mai luat cuvântul și viceprimarul Petru Gander din Zăvoi.

A urmat apoi audierea publică, audiere care a confirmat și rezultatele celor peste 600 de chestionare făcute de către echipa de experți din cadrul audierii publice, chestionare care au dovedit că majoritatea locuitorilor din cele 12 comune care se află în zona afectată se opun sălbăticirii zonei și cred că actualele restricții ale Natura 2000 sunt mai mult decât arhisuficiente pentru protecția mediului.

De asemenea s-a mai afirmat că intervenția antropică în zonă nu poate fi anulată definitiv, căci și omul este parte a ecosistemului Munților Țarcu.

Am reținut mai multe depoziții pe această temă, cum ar fi cea a lui Alexe Munteanu, care a spus că el este cioban din tată în fiu și că deja pășunatul le este restrâns de legea pădurii și că au nevoie și de protecție, nu doar de restricții.

O altă prezentare importantă a venit de la Erwin Wogh, un fost angajat al Uzinelor Mercedes, care și-a luat o pensiune chiar în Poiana Mărului și o suprafață foarte mare de teren (aprox 48.000 mp). „Atunci când am investit foarte mulți bani în zonă nu mi-a spus Statul Român să nu investesc pentru că aici nu se va putea face nimic!”, s-a plâns acesta.

Un alt antreprenor, Dumitru Firu, a arătat că a exportat mii de tone de afine, zmeură, mure și ciuperci din zona Munților Țarcu și că sute de oameni ar rămâne fără locuri de muncă și venit dacă aceste activități vor fi restrânse ori interzise. Iar Velizar Simici a cerut guvernelor care finanțează asemenea ințiative, cum este cea a WWF,  să interzică importul de cherestea din România, dacă chiar vor să facă un bine acestei  zone.

Ca și concluzie s-a reținut că Munții Țarcu au un potențial turistic foarte mare care, printr-o dezvoltare economică durabilă, pot face din această zona o destinație turistică foarte atractivă și un loc de bunăstare pentru locuitori. Argumentele care pledează în favoarea acestei afirmații sunt următoarele:

  1. Este singurul loc din Banat unde se poate construi un Centru de schi modern – Nedeia – Poiana Mărului, amenajat după modelul stațiunilor internaționale din Austria, Elveția și Serbia (Kopaonik), cu zona schiabilă amplasată la altitudini înalte, de la 1400 m la 2 100 m (Platoul Nedeia), iar spațiile de cazare și parcare în actuala stațiune climaterică Poiana Mărului, la altitudini joase cuprinse între 600-800 m, într-un cadru natural deosebit;
  2. Prin legătura de transport pe cablu, Nedeia – Poiana Mărului – Muntele Mic, se poate crea un domeniu modern de schi în Munții Țarcu folosindu-se atât pârtiile de pe Nedeia cât și cele de pe Muntele Mic, unde este cel mai gros strat de zăpadă din Carpații României, la o altidudine medie de 1500 m stratul de zăpadă menținându-se timp îndelungat, din noiembrie până în mai;
  3. Ozonoterapia pe Nedeia și-n Poiana Mărului oferă turiștilor senzația de întinerire, de unde și denumirea zonei de „Mica Elveție”. Pe măsură ce se urcă în munți, spre Vârful Nedeii, corpul devine un adevărat rezervor de energie. Datorită ionizării negative, care ușurează trecerea oxigenului în sânge, are loc dezintoxicarea organismului. Niciunde în alți munți din România nu se poate trăi această senzație!
  4. Turismul nu se poate dezvolta fără infrastructură turistică: drumuri de acces în stare bună, cabane și pensiuni de cazare construite din piatră și lemn, cu arhitectură specifică muntelui, locuri de parcare, parcuri de agrement, locuri de joacă pentru copiii s.a. Toate acestea nu s-au făcut până astăzi, dar sunt foarte necesare în viitorul apropiat. Spre exemplu, drumul de legătură între Muntele Mic (prin Șaua Jigoriei) și Poiana Mărului (pe Valea Șucului) de numai 12 km nu este făcut. În schimb drumul betonat (22 km) de la Zăvoi până la Poiana Mărului s-a deteriorat de la an la an. Noile restricții, stabilite prin dezvotarea conceptului de site sălbatic, vor fi noi motive pentru a nu se mai face nicio investiție, îndepartandu-ne astfel și mai mult de acest obiectiv;
  5. O zonă turistică este căutată nu numai pentru atracțiile naturale și spectacolul naturii, ci și pentru atracțiile antropice, făcute de mâna omului într-o armonie, chiar simbioză, între om și natură. Consideram că prin conceptul european „Natura 2000”, în care este cuprins și arealul Munțiilor Țarcu, se asigură suficientă protecție în dezvoltarea echilibrată a zonei și păstrarea faunei și florei din munți. Noi bariere de „protecție” (fără drumuri de acces, fără construcții, fără stânele de oi, fără activități de cules ciuperci și fructe de pădure, fără schi organizat, fără nimic făcut de mâna omului) vor duce cu adevărat la „sălbăticie”!
  6. Oricât de bune ar fi intențiile pentru grija de mediu și animalele sălbatice, fără grija față de oameni totul este în zadar. Localnicii din zona de munte, din sate și cătune, aflați în situația de a nu-și mai putea câștiga existența, vor părăsi zona obligați fiind de măsurile care se iau impotriva lor prin declararea zonei ca sit de sălbatice. Chiar se dorește ca „de dragul naturii sălbatice” să nu mai existe niciun „picior de om” în aceste locuri? Dacă nu pot avea o mică afacere în zonă, dacă nu au un loc de muncă și un câștig decent tinerii vor pleca în lume și nimeni nu se va mai întoarce, din străinătate, sau din orașele mari, în Caraș-Severin. Tările europene oferă „recompense” pentru cei care se întorc cu familia (minim 3 persoane) în unele dintre localități părăsite, pentru a (re)popula zona. În acest timp noi încercăm să punem tot mai multe obstacole in calea oamenilor, astfel incat cei care au mai rămas în satele de munte să plece și ei.
  7. În zona turistică „Scorilo”, din care fac parte și Munții Țarcu, este nevoie să fie păstrate tradițiile și obiceiurile „gugulanilor” dintotdeauna: agricultura, pomicultura, păstoritul și negoțul cu mere, pere, prune, gutui și nuci.

Sălbăticia sau dezvoltara nechibzuită sunt extremele care fac mult rău Munților Țarcu și locuitorilor din această zonă. Este nevoie de cumpătare și măsură în toate acțiunile viitoare. Dezvoltarea economică durabilă a județului Caraș-Severin trebuie să aibă în vedere și folosirea patrimoniului natural pe care-l are acest județ, pentru a face din turism un motor de dezvoltare și bunăstare.

Acest lucru îl pot decide însă doar oamenii locului, în deplină cunoștiință față de ce se întâmplă cu ei… și în jurul lor. Este nevoie de multă informație adevărată și comunicare interactivă, așa cum s-a întamplat și sâmbătă în localitatea Zăvoi.

Străinii de locurile acestea au în vedere doar interesele lor! Fac promisiuni fără acoperire și iau decizii în urma carora doar lor le este bine. Ei nu vorbesc din convingere, ci doar pentru că cineva din Europa a hotărât să finanțeze astfel de proiecte.

Comisia de experți, formată din profesorii universitari conf.dr. Ileana Rotaru, prof.univ. Martin Olaru și prof. Univ. Mihai Todor, vor prezenta un raport sinteză asupra tuturor celor audiate, care va fi prezentat într-o conferință de presă în data de 15 ianuarie 2018.

Apoi, asociația de lobby „Pro Banatul de Munte” va prelua aceste concluzii și le va pune la dispoziția tuturor factorilor de decizie din România și Comisia Europeană.

 

Sursa: expressdebanat.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *