Semeringul Bănățean – Trecut și viitor!

Motto: Fiecare popor si fiecare epoca sta pe umerii vremilor trecute! - Mihai Eminescu -


CINE SUNTEM:


Nevoia relansari sociale si economice a localitatilor din zona Banatului De Munte, prin valorificarea potentialului turistic, a resurselor naturale, a infrastructurii de transport şi a resurselor umane disponibile, a determinat organizarea unui grup de initiativa, denumit “Pro Banatul de Munte”.

“Pro Banatul de Munte” este un grup deschis care, deocamdata, are următoarea componenţă:

- Teatrul de Vest Resita, Asociatia culturala Resita Romana, CNS “ Cartel ALFA” CS, Primaria Anina, Primaria Oravita, Consiliul Judetean CS, Muzeul de Istorie a Banatului Montan,

- Pareteneri media: Radio Resita, Banat TV, TV VEST, Jurnalul de CS, Argument de CS, Info-CS.


CE DORIM:

Grupul de iniţiative „Pro Banatul de Munte” doreste detectarea si efectuarea unor expertizari a problemelor, a oportunitatilor, privind dezvoltarea economica si sociala existente in aceasta zona, determinarea unor solutii fezabile care uleterior sa fie promovate in relatia cu decidentii, din domeniul politic si administratie, prin instrumente specifice campaniilor de lobby si advocacy. O prima analiza a Grupul de iniţiative „Pro Banatul de Munte” se refera la zona Anina-Oravita. In urma experitzei au fost stabilite o serie de trei masuri care sunt strict necesare pentru relansarea economica a zonei :

- Reabilitarea Caii ferate Anina – Oravita si pastrarea acesteea in circuitul economic (turism si industrie);

- renovarea şi modernizarea gării CFR din Anina si Oravita;

- Sprijinirea, cu prioritate, a initiativelor private care au in vederea valorificarea superioara a resurselor cat si a caii ferate.


MOTIVATIE:

Aceasta linie ferata este vitala pentru promovarea turismului in zona. Mentinerea in stare de functionare a liniei ferate Oravita – Anina, in paralel cu amenajarea muzeelor miniere si cu dezvoltarea unor activitati economice ce implica si transportul materiei prime si a produselor realizate pe calea ferata respectiva , ar creea contextul favorabil dezvoltarii rapide a turismului avand in vedere faptul ca factorul natural al reliefului este favorabil acestei dezvoltarii.

In acest moment exista un interes declarat si nedisimulat din partea unei societati comerciale multinationale (Globernica SA) interesata de exploatarea superioara a masei lemnoase din zona si de constructia unei uzine electrice pe baza de biomasa! Dezvoltarea acestor investitii sunt conditionate de garantii privind mentinerea in functiune a liniei ferate Oravita-Anina, necesare pentru transportul materiei prime si a produselor finite rezultate din procesul de productie.

Cantitatea de produse estimata a fi transportata pe calea ferata de la Anina catre Oravita este de aprox 160000 tone /an

160000 : 253 zile lucratoare = 632 tone/zi

Pe langa transportul de marfuri aceasta linie ferata deserveste si componenta turistica a economiei ea servind in acest fel si la promovare a potentialului turistic din zona! Prin introducerea liniei de cale ferata ORAVITA – ANINA in circuitul industrial si turistic, se asigura si sustenabilitatea acesteia.

Actiuni de promovare avute in vedere:

1. Campanie strangere semnaturi de sustinere:

Perioada: 15 – 20. 08. 2013

Locatii: ANINA; ORAVITA; RESITA

Intrebare: Sustii reabilitarea caii ferate Oravita – Anina si pastrarea ei in circuitul economic?

2. Audiere publica:

Data: 20.08.2013

Locatia: Sala sedinte din Palatul Administrativ al Consilului Judetean CS.

Depunerea depozitii scrise: incepand cu data de 15.08.2013 la adresa de email:

Intrebari la care trebuie raspuns in cadrul depozitiei:

1. Este nevoie de pastrarea in stare de functionare a liniei ferate Oravita – Anina? De ce?

2. Cum poate aceasta cale ferata sa contribuie la dezvoltare economica si implicit la crearea de locuri de munca?

3. Ce tip de decizii si competente sunt necesare pentru reabilitarea si functionarea acesteea in conditii de siguranta a circulatiei! Cine trebuie sa faca acest lucru?

4. Considerati functionarea caii ferate Oravita – Anina suficient de importanta pentru o mobilizare a intregii structuri sociale din CS in vedera sustinerii acestui deziderat?


SCURT ISTORIC:

CALEA FERATĂ ORAVIŢA-ANINA, MONUMENT DE PATRIMONIU EUROPEAN.


Este cea mai interesantă linie de cale ferată din România şi din sud-estul Europei se află în Banat, între oraşele Oraviţa şi Anina. Construită într-o regiune montană, calea ferată este amplasată în partea de vest şi centrală a Munţilor Semenic pe direcţia de la est la vest, linia ocoleşte munţii de la Maidan – Brădişorul de Jos, traversând Valea Jitinului urcă apoi la Caraşova unde se apropie mult de Reşiţa ca apoi să coboare lin spre Anina. Este în întregul ei un monument arhitectonic de primă mână. Înconjurată de peisaje de o rară frumuseţe, ea stă ca o mărturie a intervenţiei pozitive a omului, înarmat cu cele mai moderne mijloace ale timpului, asupra naturii.

Cod de monument istoric:

CS-II-a-A-10949.02 - Porţiunea de cale ferată Oraviţa-Anina - 33,4 km

Destinaţie actuală:

Cale ferată de transport pentru marfa şi călători.

Destinaţie iniţială:

Cale ferată de transport marfa.

Proprietar actual:

Regionala CFR Timişoara.

Proprietari anteriori:

„Societatea Cezaro-Crăiască Privilegiată a Căilor Ferate Austriece” (St.E.G.)

Autori, proiectanţi şi executanţi:

Inginerii Anton Rappos şi Karl Dülnig; arhitecţii Karl Maniel, Johann Ludwig Dollhoff-Dier.

O poveste tragică este legată de numele celui din urmă: acesta, considerându-se vinovat de eşecul primei perforări a tunelului Gârlişte, unde cele două galerii nu s-au intâlnit din cauza unei devieri verticale de aproape trei metri, s-a sinucis aruncându-se într-o prăpastie de pe unul din viaductele liniei. Etapele constructiei:

Între 1847 - 1854 (cu importante întreruperi între 1847-1850) s-a construit şi dat în folosinţă linia Oraviţa-Baziaş, în lungime de 62,5 km. Pentru traseul Oraviţa-Anina, proiectul din 1847 al inginerului Anton Rappos prevedea o linie normală în tracţiune cu aburi până la Lisava, până unde cărbunele ar fi trebuit adus de la Anina printr-o foarte lungă galerie subterană numită „Regele Ştefan” în tracţiune cabalină. După 1852, odată cu creşterea performanţei tracţiunii cu aburi, proiectul lui Rappos a fost radical modificat, renunţându-se la ideea galeriilor subterane. Lucrările au continuat până în 1854 la finalizarea unor planuri înclinate funiculare pe porţiunea mai abruptă Lisava-Anina.

Între 1860 – 1863, se finalizează construcţia noului traseu de cale ferată normală cu tracţiune cu aburi pe segmentul Oraviţa – Anina, punctul de maximă altitudine al liniei fiind atins în tunelul Gârlişte, cel mai lung de pe traseu.

Calea ferată de munte Oraviţa - Anina a intrat în folosinţă la 15 decembrie 1863 pentru transportul de mărfuri şi la 4 aprilie 1869 pentru persoane, fiind cea dintâi dintre construcţiile feroviare de munte din sistemul românesc iar cronologic a patra cale ferată din ţara noastră.

Stare de conservare: Este salutar că au fost executate unele lucrări de consolidare imperios necesare, astfel încât starea de conservare a liniei este satisfăcătoare.

Costurile de reabilitare nu sunt încă estimate – este necesară elaborarea unui studiu de fezabilitate.
CALEA FERATĂ ORAVIŢA-ANINA, MONUMENT DE PATRIMONIU EUROPEAN.

"CALEA FERATĂ ANINA – ORAVIȚA CONSTITUIE PE DREPT CUVÂNT O ARTĂ INGINEREASCĂ A CONSTRUCŢIILOR ÎN MATERIE DE CĂI FERATE MONTANE. ESTE UNICAT ÎN ŢARA NOASTRĂ ŞI ÎN SUD-ESTUL EUROPEI ŞI ÎŞI MERITĂ ÎNTR-ADEVĂR DENUMIREA DE SEMMERINGUL BĂNĂŢEAN. CONSTRUCŢIA ACESTEI LINII A FOST UN REZULTAT AL EXPLOATĂRILOR MINIERE DIN ACEST ŢINUT MONTAN AL BANATULUI DE SUD. ACEASTA CALE FERATĂ MAI PREZINTĂ ÎNCĂ INTERES DATORITĂ SERPENTINELOR ȘI CURBELOR ABRUPTE. MAREA ARTĂ A CONSTRUCŢIEI ACESTEI CĂI FERATE CONSTĂ ÎN FAPTUL CĂ ARE O INCLINARE DE 20 ‰ FAŢĂ DE CELELALTE CĂI FERATE CARE AU AVUT O INCLINARE CU DIFERENŢĂ DE NIVEL DE 14‰. DE ASEMENEA RAZA CURBELOR LA ACEASTĂ LINIE ESTE DE 114 M FAŢĂ DE CELELALTE CĂI CARE AU O RAZĂ DE 150 M. DIN ACESTE MOTIVE A FOST NEVOIE DE LOCOMOTIVE ŞI VAGOANE SPECIALE. A FOST NEVOIE SA SE FACA STRĂPUNGERI ŞI TĂIETURI ÎN DEAL PE O DISTANŢĂ DE 21 KM ŞI NUMAI PE APROXIMATIV 10 KM TRENUL ARE O LINIE FERATĂ NORMALĂ. ÎN FELUL ACESTA S-A NĂSCUT DE FAPT LINIA FERATĂ ORAVIŢA - ANINA CARE CONSTITUIE O ARTĂ INGINEREASCĂ DE CONSTRUCŢII DE CĂI FERATE ŞI CARE A FOST DATĂ ÎN FOLOSINŢĂ ÎN ANUL 1863. LINIA FERATĂ ORAVIŢA - ANINA ARE O LUNGIME DE 34 KM, IAR CONSTRUCŢIA A COSTAT ÎN TOTAL 5.000.000 DE GULDENI. AU FOST CONSTRUITE ÎN TOTAL 10 VIADUCTE CU O LUNGIME TOTALĂ DE 843 M, TUNELURI ÎNTR-O LUNGIME TOTALĂ DE 2084 M SI STRĂPUNGERI DE DEALURI PE O LUNGIME TOTALĂ DE 21.171 M."

Este cea mai interesantă linie de cale ferată din România şi din sud-estul Europei se află în Banat, între oraşele Oraviţa şi Anina. Construită într-o regiune montană, calea ferată este amplasată în partea de vest şi centrală a Munţilor Semenic pe direcţia de la est la vest, linia ocoleşte munţii de la Maidan – Brădişorul de Jos, traversând Valea Jitinului urcă apoi la Caraşova unde se apropie mult de Reşiţa ca apoi să coboare lin spre Anina.

Este în întregul ei un monument arhitectonic de primă mână. Înconjurată de peisaje de o rară frumuseţe, ea stă ca o mărturie a intervenţiei pozitive a omului, înarmat cu cele mai moderne mijloace ale timpului, asupra naturii.


Cod de monument istoric:
CS-II-a-A-10949.02 - Porţiunea de cale ferată Oraviţa-Anina - 33,4 km Destinaţie actuală:
Cale ferată de transport pentru marfa şi călători.
Destinaţie iniţială:
Cale ferată de transport marfa.
Proprietar actual:
Regionala CFR Timişoara.
Proprietari anteriori:
„Societatea Cezaro-Crăiască Privilegiată a Căilor Ferate Austriece” (St.E.G.)
Autori, proiectanţi şi executanţi:
Inginerii Anton Rappos şi Karl Dülnig; arhitecţii Karl Maniel, Johann Ludwig Dollhoff-Dier.


O poveste tragică este legată de numele celui din urmă: acesta, considerându-se vinovat de eşecul primei perforări a tunelului Gârlişte, unde cele două galerii nu s-au intâlnit din cauza unei devieri verticale de aproape trei metri, s-a sinucis aruncându-se într-o prăpastie de pe unul din viaductele liniei.

Etapele constructiei:


Între 1847 - 1854 (cu importante întreruperi între 1847-1850) s-a construit şi dat în folosinţă linia Oraviţa-Baziaş, în lungime de 62,5 km. Pentru traseul Oraviţa-Anina, proiectul din 1847 al inginerului Anton Rappos prevedea o linie normală în tracţiune cu aburi până la Lisava, până unde cărbunele ar fi trebuit adus de la Anina printr-o foarte lungă galerie subterană numită „Regele Ştefan” în tracţiune cabalină. După 1852, odată cu creşterea performanţei tracţiunii cu aburi, proiectul lui Rappos a fost radical modificat, renunţându-se la ideea galeriilor subterane. Lucrările au continuat până în 1854 la finalizarea unor planuri înclinate funiculare pe porţiunea mai abruptă Lisava-Anina.


Între 1860 – 1863, se finalizează construcţia noului traseu de cale ferată normală cu tracţiune cu aburi pe segmentul Oraviţa – Anina, punctul de maximă altitudine al liniei fiind atins în tunelul Gârlişte, cel mai lung de pe traseu.
Calea ferată de munte Oraviţa - Anina a intrat în folosinţă la 15 decembrie 1863 pentru transportul de mărfuri şi la 4 aprilie 1869 pentru persoane, fiind cea dintâi dintre construcţiile feroviare de munte din sistemul românesc iar cronologic a patra cale ferată din ţara noastră.


Stare de conservare:
Este salutar că au fost executate unele lucrări de consolidare imperios necesare, astfel încât starea de conservare a liniei este satisfăcătoare. Costurile de reabilitare nu sunt încă estimate – este necesară elaborarea unui studiu de fezabilitate.

Pentru informatii suplimentare accesati:
http://www.oravita-anina.home.ro/
http://expressdebanat.ro/galerie-foto-deplasare-intre-secole-peisajul-dezvaluit-atunci-si-acum-de-prima-cale-ferata-montana-din-romania
http://travel.descopera.ro/6983849-Calatorie-in-timp-prin-Semmeringul-romanesc
http://ionel-bota.blogspot.ro/2011_10_01_archive.html
http://www.infocs.ro/video-semmeringul-romaniei-calea-ferata-anina-oravita-mai-saraca-cu-o-cursa-si-mai-aproape-de-pericol/
http://www.oravita-anina.home.ro/
http://expressdebanat.ro/galerie-foto-deplasare-intre-secole-peisajul-dezvaluit-atunci-si-acum-de-prima-cale-ferata-montana-din-romaniahttp://travel.descopera.ro/6983849-Calatorie-in-timp-prin-Semmeringul-romanesc
http://ionel-bota.blogspot.ro/2011_10_01_archive.htmlhttp://www.infocs.ro/video-semmeringul-romaniei-calea-ferata-anina-oravita-mai-saraca-cu-o-cursa-si-mai-aproape-de-pericol/
PROCEDURA DE AUDIERE PUBLICA

- prezentare generala -

Audierea Publica este o procedura de consultare prin care orice structura de interese, de la autoritate publica, ONG-uri, coalitii, aliante, organisme, organizatii, isi aduce contributia transparenta in actul decizional al politicilor publice.
In comparatie cu alte proceduri de consultare, audierea publica ofera un cadru riguros si eficace de colectare a unui numar considerabil de opinii, puncte de vedere ale grupurilor de interese pentru care subiectul in dezbatere are impact.
Partile implicate intr-o sesiune de audieri publice au roluri bine definite care, pentru atingerea eficacitatii si eficientei procedurii, trebuiesc respectate dupa cum urmeaza:
Comisia de Initiere a audierii publice.
Este organizatorul audierii publice. Alege tema de dezbatere si ofera publicului larg posibilitatea de a-si exprima opiniile legat de subiectul in cauza. Identifica grupurile de interese afectate de subiect si le invita la dezbatere. Este interesata sa colecteze cat mai multe opinii, pro si contra initiativei.
Martorii. Reprezentanti de grupuri de interese care formuleaza o depozitie.
Orice persoana interesata in a-si expune punctul de vedere (depozitia) legat de subiectul supus dezbaterii, denumita in prezenta procedura, Martor. Acesta se va inscrie la audierea publica depunand in scris, la adresa specificata de Comisia de Initiere a Audierii, punctul sau de vedere intr-o formula sintetica de max. 3 pagini. Aceasta conditie obligatorie ii ofera posibilitatea de a se exprima public in cadrul audierii publice si a-si sustine opinia intr-o expunere de max. 5 min. timp specificat de organizator la inceputul evenimentului.
Comisia de Experti a Audierii Publice.
Audierea publica asigura expertizarea opiniilor prezentate. Organizatorul isi identifica expertii necesari subiectului, fie din cadrul organizatiei proprii, fie experti independenti. Acestia au rolul de a colecta opiniile Martorilor si de a efectua sinteza depozitiilor acestora sub forma de raport. In timpul desfasurarii audierilor ei au dreptul sa puna intrebari clarificatoare martorilor.

Mass media.
Are rol de observator in timpul desfasurarii audierii publice. Va consemna opinii ale martorilor si dupa audiere le poate lua interviu si/sau ii poate invita in emisiuni audio/TV. Va fi invitata ulterior la o conferinta de presa pentru prezentarea raportului sinteza al audierii completat cu recomandarile expertilor, document public pe care il va primi fiecare redactie in parte.

Publicul interesat.
Orice cetatean interesat de subiect poate participa la audierea publica in calitate de spectator. Are rol strict de observator, in conditiile in care nu s-a inscris, in prealabil, ca Martor la Comisia de Initiere a Audierii. Comisia de Initiere a Audierii va anunta public, prin mass-media, organizarea audierii publice, cu tema in discutie, data si locul de desfasurare, precum si adresa de unde se pot ridica materialele supuse dezbaterii si unde se pot inscrie ca Martori depunandu-si opiniile in scris. Rezultatele audierii publice se concretizeaza printr-un raport sinteza, efectuat de Comisia de Experti, care cuprinde prelucrarea tuturor punctelor de vedere depuse de martori, toate opiniile colectate din mass-media ulterior audierii publice, sugestii si recomandari. Toate documentele scrise depuse de martori se vor regasi in anexa acestui raport. Rezultatele se vor face cunoscute, ulterior evenimentului, printr-o conferinta de presa, publicatia sinteza fiind transmisa martorilor, factorilor de decizie si mass-media.
Beneficiile utilizarii procedurii de Audiere Publica sunt:
se colecteaza un numar considerabil de opinii ale grupurilor de interese (scrise si orale), in timp scurt, intr-un cadru riguros organizat. (in doua ore se pot colecta 24 de opinii structurate si argumentate).
Rezultatele se concretizeaza intr-o publicatie sinteza cu pozitii majoritare si minoritare, recomandari si sugestii expert.

Comisia de Initiere a Audierii Publice (Comisia de Audiere). Identifica tema supusa dezbaterii.
Pregateste "motivatia" alegerii temei supuse dezbaterii.
Identifica grupurile de interese afectate.
Pregateste o lista echilibrata a potentialilor martori.
Organizeaza logistica desfasurarii audierii publice.
Invita reprezentantii grupurilor de interese identificate, ca martori la audierea publica.
Anunta public, prin mass-media, organizarea audierii publice, data, locul si orele de desfasurare. De asemenea asigura pentru cei interesati modul de contact pentru solicitare de informatii si proceduri.
Identifica expertii necesari si constituie Comisia de Experti. Le ofera instructiunile de organizare si desfasurare a audierii publice si cadrul de lucru pentru pregatirea raportului sinteza expert.
Defineste procedura de desfasurare a audierii martorilor (max. pagini scrise, max. de minute acordate depozitiei orale)
Asigura cadrul de colectare al pozitiilor scrise depuse de Martorii inscrisi, anterior desfasurarii audierii publice.
Intocmeste, pe baza colectarii depozitiilor scrise, lista desfasurator a depozitiilor orale ale martorilor.
In ziua desfasurarii audierii publice, asigura organizarea salii in conformitate cu rolurile fiecarui actor (Comisia de Audiere, Comisia de Experti, Mass Media, publicul larg, etc.). Afiseaza la vedere lista desfasurator a depozitiilor orale. Asigura cronometrul de incadrare a Martorilor in timpul alocat depozitiei orale. Deschide, prezinta procedurile de lucru si inchide lucrarile audierii publice. Interventiile membrilor Comisiei de Audiere sunt pentru clarificare in concordanta si corelare cu cele ale Comisiei de Experti.
Organizeaza multiplicarea raportului sinteza intr-un numar suficient de exemplare, avand grija sa fie anexate toate pozitiile scrise ale Martorilor. Organizeaza ulterior desfasurarii audierii publice, conferinta de presa pentru diseminarea rezultatelor.
Distribuie raportul sinteza catre factorii de decizie, martori si mass-media. Comisia de Experti.
Se familiarizeaza cu tema stabilita de Comisia de Initiere a Audierii Publice.
Primeste depozitiile scrise colectate de Comisia de Initiere a Audierii Publice.
Se familiarizeaza cu procedurile de desfasurare a Audierii Publice Se prezinta la desfasurarea Audierii Publice.
Primeste lista martorilor inscrisi pentru depozitii orale.
Asculta si consemneaza puncte de vedere ale martorilor. Pune intrebari clarificatoare martorilor.
Efectueaza ulterior desfasurarii audierii publice, raportul sinteza al audierii publice, structurandu-l pe opinii majoritare si minoritare. Asigura sugestii si recomandari in baza marturiilor scrise si orale si a reactiilor mass-media colectate de catre Comisia de Initiere a Audierii Publice ulterior audierii publice pe o perioada de o saptamana.
Livreaza raportul sinteza, semnat, Comisiei de Initiere a Audierii, la data hotarata de comun acord.

Martorii.
Iau contact cu Comisia de Initiere a Audierii, fie prin solicitare directa fie prin intermediul mass-media.
Se inscriu ca Martori si preiau documentatia elaborata de Comisia de Initiere a Audierii care cuprinde tema supusa dezbaterii si procedurile audierii publice.
Pregatesc depozitia scrisa, in limitele hotarate de Comisia de Initiere a Audierii.
Depun depozitia scrisa la adresa indicata de Comisia de Audiere.
Se prezinta in ziua desfasurarii audierii publice, la locul si la ora stabilita de Comisia de Initiere a Audierii.
Verifica prezenta lor pe lista de desfasurare a audierii publice si isi asteapta randul pentru depozitia orala. In caz de neconcordanta in legatura cu lista se prezinta la secretariatul Comisiei de Audiere si isi prezinta observatiile pentru remediere, inainte de inceperea lucrarilor audierii publice.
Isi depune depozitia orala in conformitate cu timpul acordat de Comisia de Initiere a Audierii. Raspunde la intrebarile Comisiei de Experti si ale Comisiei de Initiere a Audierii.
Nu intra in polemici cu publicul sau cu mass-media.
Are dreptul sa primeasca o copie a raportului sinteza efectuat de Comisia de Experti, ulterior audierii publice (aprox. 2 –3 saptamani).

Mass Media.
Este invitata de Comisia de Initiere a Audierilor Publice sa participe la eveniment, prin comunicat de presa.
Primeste un dosar de informare, care cuprinde documentele pregatite de Comisia de Initiere a Audierii cu privire la tema in dezbatere, procedurile audierii publice si lista martorilor inscrisi.
Este observator pe tot parcursul desfasurarii sedintei de audieri publice. Poate consemna anumite opinii exprimate, dar nu poate pune intrebari. In schimb poate sa solicite martorilor semnificativi interviuri sau sa-i invite la talk-show-uri dupa finalizarea audierilor in afara salii de audiere.
Este invitata ulterior audierilor, prin comunicat de presa, (in termen de aprox. 2-3 saptamani), la o conferinta de presa pentru prezentarea raportului sinteza efectuat de experti. Un exemplar al raportului va fi trimis catre fiecare redactie media.

Nota.
Contributia mass-media, ca parte a societatii civile, va fi consemnata in raportul expert in functie de gradul de mediatizare si multiplicare a colectarii opiniilor (prin sondaje, interviuri si/sau talk-show-uri) dupa desfasurarea audierilor publice timp de 7 – 10 zile.
- Anina (germană Steierdorf-Anina, maghiară Stájerlakanina) este un oraș în județul Caraș-Severin, Banat, România. Are o populație de 7010 locuitori. Se situează în inima munților Aninei. Este un oras preponderent minier, care s-a dezvoltat în jurul exploatărilor de huilă. În perioada de după 1989, a înregistrat un puternic regres economic.

- Pe data de 14 ianuare 2006, in urma unei grave explozii ce a avut loc în cadrul S.C. Miniera Banat S.A. Anina, la peste 1000 m adancime, guvernul Romaniei a pus capăt anilor de expoatare miniera.

- In ciuda promisiunilor guvernamentale ce vorbeau despre proiecte de ralansare economica a zonei si crearea de alternative viabile pentru preluarea fortei de munca, nu sa intamplat nimic in acest sens. Saracia locuitorilor a devenit un mod de viata iar singura solutie pentru supravietuire a constat in migratia locuitorilor in alte zone din tara sau din Europa.

- Odata cu inchiderea minei au incetat si activitatile desfasurate pe orizontala, respectiv transportul feroviar al materiei prime si a carbunelui pe calea ferata Anina - Oravita - Bazias, trasnportul fluvial, transport auto, comert, service minier, servicii, etc.

Cauzele acestei situatii:

- Localitate monoindustrială cu încetarea activităţii principale –mineritul - din 2006;
- Închiderea minei în 2006 a dus la disponibilizarea unui % important al populaţiei ocupate;
- Incintele miniere sunt aflate într-o stare avansată de degradare;
- Lipsa unor agenţi economici strategici (de dimensiuni mari);
- Rata şomajului foarte ridicată;
- Lipsa concurenţei reale în domeniul atragerii forţei de muncă calificată;
- Nivelul scăzut de calificare al populaţiei;
- Exodul tinerilor şi îmbătrânirea populaţiei (depopularea);
- Numarul redus de investiţii locale;
- Lipsa unităţilor bancare care sa asigure finantarea micilor intreprinzatori;
- Iniţiative locale reduse din rândul populaţiei;
- Imposibilitatea practicării activităţilor agricole;
- Interes scăzut din partea agenţilor economici faţă de problemele sociale din comunitatii;
- Lipsa unor proiecte care sa angreneze comunitatea in dezvoltarea comunităţii;
- Slaba dezvoltare a sectorului de servicii (chiar si cele publice); - Modificări legislative frecvente;
- Spaţii de cazare şi servicii conexe, necesare pentru ca turismul sa devina o alternativa economica viabila, insuficiente şi slab dezvoltate - Nu există spaţii de agrement amenajate;
- Lipsa potenţialilor investitori într-un domeniu nou precum turismul într-o fostă localitate monoindustrială;
- Lipsa personalului calificat în acest domeniu şi costuri ridicate pentru angajarea lui din afara localităţii;
- Refractaritatea la schimbare si persistenţa tradiţiilor într-un oraş monoindustrial, vechi de mai bine de 200 de ani;
- Posibilităţi reduse de angajare;
- Dezvoltarea necorespunzătoare a turismului de nişă în zonă;
- Lipsa unei politici privind acţiunile de conservare a obiectivelor turistice din zonă;
- Lipsa unor materiale de promovare a oraşului şi a împrejurimilor;
- Nivel redus de educaţie a turiştilor în vederea practicării Ecoturismului;
- Căi de acces neamenajate spre obiectivele turistice;
- Numărul redus de IMM-uri în domeniul turismului;
- Din punct de vedere al cooperarii teritoriale nu există încă nici o localitate din UE înfrăţită cu oraşul Anina;
- Nu sunt oficializate relaţiile bilaterale de colaborare între oraşul Anina şi localităţile şi organizaţiile din Austria şi Germania;
- Politica banilor cheltuiti pentru promovarea turismului printr-o sigla, respectiv frunza, pe fondul lipsei de sustinere financiara a patrimoniului turistic, cultural, istoric si natural, anuleaza orice interes fata de aceste adevarate monumente turistice care combina atat elemente de istorie industriala, traditii si peisajele naturale superbe, cum este cazul Anina;


Consecintele nerozalvarii acestei situatii:
- somaj foarte ridicat;
- cheltuieli cu asistenta sociala foarte ridicate;
- precaritatea serviciilor de educatie si sanatate;
- incapacitatea de a face fata concurenţei, în atragerea investiţiilor,
facute de zonele cu profil asemănător;
- dezvoltarea fenomenului migrationist, în special a tinerilor, către zone mai dezvoltate economic;
- natalitate în scădere şi scăderea populaţiei active;
- depopularea masiva ;
- probleme sociale în creştere;
- imposibilitatea platii serviciilor asigurate de administratia locala si inchiderea unor societatilor ce asigura aceste servicii;
- număr tot mai mic de turişti care îşi petrec timpul în oraş si in zonele limitrofe acestuia (din cauza locurilor de cazare inadecvate si a numarului redus al acestora);
- investiţii reduse în activităţi iniţiere şi dezvoltare a afacerilor în domeniul Turismului;
- inchiderea liniei ferate Oravita – Anina, cu potential turistic si economic deosebit, situatie ce a-r reduce mult interesul fata de aceasta zona a Banatului Montan.
- etc.
Solutii de rezolvare:

Relansarea vieţii socio-economice şi dezvoltarea armonioasă a localităţii Anina este conditionata de interventia ferma pentru creearea unor conditii favorabile obiectivului respectiv:
Interventiile se poate face de la urmatoarele nivele de competenta: 1. Ministerul Transporturilor:
- Reabilitarea Caii ferate Anina – Oravita si pastrarea acesteea in circuitul turistic si economic;
- renovarea şi modernizarea gării CFR din Anina.

2. Consiliul Judetean Caras Severin:
- Sprijinirea, cu prioritate, a initiativelor private care au in vederea valorificarea superioara a resurselor naturale, precum si folosirea liniei de cale ferata Oravita – Anina pentru activitatile de transport proprii.
- Modernizarea drumurilor de legătură cu toate localităţile componente şi aparţinătoare, precum şi către obiective de interes turistic
- Reabilitarea şi modernizarea drumului de legătură dintre Steierdorf şi Marila inclusiv instalarea de parapeţi de protecţie şi a semnalizării corespunzătoare;
- Valorificarea obiectivelor turistice naturale pentru activităţi turistice: lacuri, peşteri, formaţiuni geologice, chei, cascade, mine, dar şi a faunei şi florei specific locale (pliante, centre de informare, amplasarea unui mic muzeu botanic etc.).
- Reabilitarea acceselor şi marcarea traseelor spre obiectivele turistice şi parcurile naţionale din zona Anina;
- Amenajarea unor pârtii pentru practicarea sporturilor de iarnă;
- Infiinţarea unui Muzeu al Mineritului.


3. Consiliul Local al orasului ANINA:

- Sprijinirea, cu prioritate, a initiativelor private care au in vederea valorificarea superioara a resurselor naturale, precum si folosirea liniei de cale ferata Oravita – Anina pentru activitatile de transport proprii; - Oferirea unor facilităţi sau reduceri în vederea atragerii si dezvoltarii mediului de afaceri (reducerea chiriilor, a concesiunilor, posibilitatea cumpararii spatiilor sau a terenurilor la preturi atractive, întocmirea actelor necesare într-un timp cât mai redus de către autorităţile locale abilitate, etc.);
- Amenajarea, in parteneriat cu Consiliul Judetean, corespunzătoare a drumurilor turistice şi a potecilor spre lacul Buhui, Grota Buhui, Şaua Cuptoare, Oraşul Nou, lacul Marghitaş şi a altor obiective care pot constitui puncte de interes pentru turismul cinegetic şi botanic din zonă.
- Reabilitarea obiectivelor turistice de la nivelul localităţii
- Refacerea şi modernizarea Ştrandului de la Anina;
- Concesionarea, vanzarea, in vederea reabilitarii, spaţiilor de cazare existente şi atragerea în circuitul turistic a unor clădiri în prezent neutilizate;
- Dezvoltarea de parteneriate transfrontaliere, găsirea de noi parteneri în domeniul economic - social - cultural, în afara graniţelor României;
- Proiecte comune, in parteneriate public privat, pentru renovarea şi restaurarea clădirilor de patrimoniu şi a monumentelor;
- Iniţierea unor programe turistice transfrontaliere cu parteneri din Serbia;
- Realizarea unor acţiuni comune de promovare a activităţilor economice (târguri, expoziţii, misiuni economice);
- Promovarea oportunităţilor turistice existente şi integrarea acestora în circuitul turistic naţional;
- Realizarea şi editarea unui ghid turistic al oraşului Anina şi a zonelor învecinate care să conţină atât un scurt istoric al localitatii, cât şi punctele de interes pentru turişti, atât atracţii naturale, cât şi industriale sau aparţinătoare patrimoniului local;

4. CLDPS – Caras Severin, Inspectoratului Scolar si AJOFM CS:
- Incurajarea obţinerii unui nivel cât mai ridicat de instruire;
- Asigurarea unei concordanţe între oferta de formare profesională oferită de sistemul de învăţământ şi cererea de competenţe de pe piaţa forţei de muncă;
- Incurajarea constituirii de parteneriate între sistemul educaţional şi mediul de afaceri în vederea asigurării condiţiilor propice pentru instruirea practică a elevilor;
- Furnizarea de formare continua in activitati de antreprenoriat, sau pentru alte activitati economice specifice zonei.

Solutii fezabile urgente:

- Reabilitarea Caii ferate Anina – Oravita si pastrarea acesteea in circuitul turistic si economic;
- renovarea şi modernizarea gării CFR din Anina;
- Sprijinirea, cu prioritate, a initiativelor private care au in vederea valorificarea superioara a resurselor naturale, precum si folosirea liniei de cale ferata Oravita – Anina pentru activitatile de transport proprii;



Motivatie:

Aceasta linie ferata este vitala pentru promovarea turismului in zona. Mentinerea in stare de functionare a liniei ferate Oravita – Anina, in paralel cu amenajarea muzeelor miniere si cu dezvoltarea unor activitati economice ce implica si transportul materiei prime si a produselor realizate pe calea ferata respectiva , ar creea contextul favorabil dezvoltarii rapide a turismului avand in vedere faptul ca factorul natural al reliefului este favorabil acestei dezvoltarii.
In acest moment exista un interes declarat si nedisimulat din partea unei societati comerciale multinationale (Globernica SA) interesata de exploatarea superioara a masei lemnoase din zona si de constructia unei uzine electrice pe baza de biomasa! Dezvoltarea acestor investitii sunt conditionate de garantii privind mentinerea in functiune a liniei ferate Oravita-Anina, necesare pentru transportul materiei prime si a produselor finite rezultate din procesul de productie.
Cantitatea de produse estimata a fi transportata pe calea ferata de la Anina catre Oravita este de aprox 160000 tone /an
160000 : 253 zile lucratoare = 632 tone/zi
Pe langa transportul de marfuri aceasta linie ferata deserveste si componenta turistica a economiei ea servind in acest fel si la promovare a potentialului turistic din zona! Prin introducerea liniei de cale ferata ORAVITA – ANINA in circuitul industrial si turistic, se asigura si sustenabilitatea acesteia.

Actiuni de promovare avute in vedere:

1. Campanie strangere semnaturi de sustinere:

Perioada: 20-23. 09. 2013 Locatii: ANINA; ORAVITA; RESITA Intrebare: Sustii reabilitarea caii ferate Oravita – Anina si pastrarea ei in circuitul economic?

2. Audiere publica:
Data: 27.09.2013
Locatia: Sala sedinte din Palatul Administrativ al Consilului Judetean CS. Depunerea depozitii scrise: incepand cu data de 15.08.2013 la adresa de email: filialacs@cartel-alfa.ro

Intrebari la care trebuie raspuns in cadrul depozitiei: 1. Este nevoie de pastrarea in stare de functionare a liniei ferate Oravita – Anina? De ce?
2. Cum poate aceasta cale ferata sa contribuie la dezvoltare economica si implicit la crearea de locuri de munca?
3. Ce tip de decizii si competente sunt necesare pentru reabilitarea si functionarea acesteea in conditii de siguranta a circulatiei! Cine trebuie sa faca acest lucru?
4. Considerati functionarea caii ferate Oravita – Anina suficient de importanta pentru o mobilizare a intregii structuri sociale din CS in vedera sustinerii acestui deziderat?
AUDIEREA PUBLICA


Grupul de iniţiative „Pro Banatul de Munte” doreste detectarea si efectuarea unor expertizari a problemelor, a oportunitatilor, privind dezvoltarea economica si sociala existente in aceasta zona, determinarea unor solutii fezabile care uleterior sa fie promovate in relatia cu decidentii, din domeniul politic si administratie, prin instrumente specifice campaniilor de lobby si advocacy. O prima analiza a Grupul de iniţiative „Pro Banatul de Munte” se refera la zona Anina-Oravita. In urma experitzei au fost stabilite o serie de trei masuri care sunt strict necesare pentru relansarea economica a zonei :

- Reabilitarea Caii ferate Anina – Oravita si pastrarea acesteea in circuitul economic (turism si industrie);

- renovarea şi modernizarea gării CFR din Anina si Oravita;

- Sprijinirea, cu prioritate, a initiativelor private care au in vederea valorificarea superioara a resurselor cat si a caii ferate.

In acest scop Grupul de iniţiative „Pro Banatul de Munte” organizează in data de 27 septembrie 2013, ora 11.00, la sala de sedinte din cadrul Consiliului Judetean Caras Severin, etj.1, audierea publică cu tema:
"Semeringul banatean - trecut si viitor!"

Invităm aşadar, cetățenii Banatului de Munte si nu numai, reprezentantii administratiei publice locale, judetene si regionale, organizaţiile nonguvernamentale, organizațiile patronale şi sindicale, precum si alte organizaţii interesate, să-și exprime în scris punctul de vedere cu privire la taceasta tema: Incercam astfel sa raspundem unor serii de intrebari cum ar fi: 1. Este nevoie de pastrarea in stare de functionare a liniei ferate Oravita – Anina? De ce? 2. Cum poate aceasta cale ferata sa contribuie la dezvoltare economica si implicit la crearea de locuri de munca? 3. Ce tip de decizii si competente sunt necesare pentru reabilitarea si functionarea acesteea in conditii de siguranta a circulatiei! Cine trebuie sa faca acest lucru? 4. Considerati functionarea caii ferate Oravita – Anina suficient de importanta pentru o mobilizare a intregii structuri sociale din CS in vedera sustinerii acestui deziderat? Audierea publică, ca formă de consultare publică, urmărește colectarea de opinii, soluții la problemele comunității, acestea fiind sintetizat într-un raport efectuat de experți independenți. Un astfel de exercițiu democratic întărește comunitatea și contribuie la realizarea unor politici publice potrivite acesteia. Depoziția (opinia) trebuie formulată în scris şi transmisă organizatorilor. În baza acesteia, cei interesaţi se pot înscrierea pentru susținerea publică verbală a opiniei, timp de 3 minute, în cadrul audierii publice. Termenul limită pentru primirea depoziţiilor este data de 15 septembrie 2013, ora 14. Depoziţiile nu trebuie să depăşească doua pagini şi vor conţine informaţii, argumente şi/sau date statistice care susţin/ întăresc punctul de vedere al celui care depune depoziţia. Important de reţinut: doar cei care depun depoziţia în scris pot să îşi susţină opinia public, în cadrul audierii publice din 30 noiembrie. Cei care nu doresc să ia cuvântul în cadrul audierii publice, pot depune doar depoziţia în scris. Aceasta va fi analizată de către comisia de experţi şi va contribui la realizarea raportului final. La audierea publică vor participa reprezentanți mass media, politicieni locali și reprezentanți ai diverselor grupuri de interese. Membrii Comisiei de Experţi, vor sintetiza într-un raport final toate propunerile făcute în cadrul audierii şi vor formula concluziile şi recomandările acesteia. Raportul final va fi prezentat public în data de 07. octombrie 2013, în cadrul unei conferinţe de presă. Ulterior grupul de iniţiativă „Pro Banatul de Munte” va inainta acest raport decidentilor responsabili de aplicarea masurilor ce s-au desprin in urma audierii publice. Regulamentul de organizare a audierii, regulile de redactare a depoziţiilor și alte informații le găsiți pe blogul evenimentului: http://semeringulbanatean.blogspot.com Grupul de iniţiativă „Pro Banatul de Munte" este un grup deschis care, deocamdata, are următoarea componenţă: - Teatrul de Vest Resita, Asociatia culturala Resita Romana, CNS “ Cartel ALFA” CS, Primaria Anina, Primaria Oravita, Consiliul Judetean CS, Muzeul de Istorie a Banatului Montan, - Pareteneri media: Radio Resita, Banat TV, TV VEST, Jurnalul de CS, Argument de CS, Info-CS.
Motto: Fiecare popor si fiecare epoca sta pe umerii vremilor trecute!
Mihai Eminescu.


CINE SUNTEM:

Nevoia relansari sociale si economice a localitatilor din zona Banatului de Munte, prin valorificarea potentialului turistic, a resurselor naturale, a infrastructurii de transport şi a resurselor umane disponibile, a determinat organizarea unui grup de initiativa, denumit “Pro Banatul de Munte”.

“Pro Banatul de Munte” este un grup deschis care, deocamdata, are următoarea componenţă: - Teatrul de Vest Resita, Asociatia culturala Resita Romana, CNS “ Cartel ALFA” CS, Primaria Anina, Primaria Oravita, Consiliul Judetean CS, Muzeul de Istorie a Banatului Montan,

- Pareteneri media: Radio Resita, Banat TV, TV VEST, Jurnalul de CS, Argument de CS, Info-CS.

CE DORIM:
Grupul "Pro Banatul de Munte" reprezinta un parteneriat intre membrii societatii civile din Banatul de Munte care urmareste ca prin instrumente specifice campaniilor de lobby si advocacy sa sustina valorificarea potentialului turistic, a resurselor naturale, a infrastructurii de transport şi a resurselor umane disponibile din acest areal. O prima campanie demarata de Grupul "Lobby pentru Banatul de Munte" are in vedere: -Reabilitarea Caii ferate Anina – Oravita si pastrarea acesteea in circuitul turistic si economic;
- renovarea şi modernizarea gării CFR din Anina; - Sprijinirea, cu prioritate, a initiativelor private care au in vederea valorificarea superioara a resurselor naturale, precum si folosirea liniei de cale ferata Oravita – Anina pentru activitatile de transport proprii;



MOTIVATIE:
Aceasta linie ferata este vitala pentru promovarea turismului in zona. Mentinerea in stare de functionare a liniei ferate Oravita – Anina, in paralel cu amenajarea muzeelor miniere si cu dezvoltarea unor activitati economice ce implica si transportul materiei prime si a produselor realizate pe calea ferata respectiva , ar creea contextul favorabil dezvoltarii rapide a turismului avand in vedere faptul ca factorul natural al reliefului este favorabil acestei dezvoltarii. In acest moment exista un interes declarat si nedisimulat din partea unei societati comerciale multinationale (Globernica SA) interesata de exploatarea superioara a masei lemnoase din zona si de constructia unei uzine electrice pe baza de biomasa! Dezvoltarea acestor investitii sunt conditionate de garantii privind mentinerea in functiune a liniei ferate Oravita-Anina, necesare pentru transportul materiei prime si a produselor finite rezultate din procesul de productie. Aceasta perspectiva se imbina perfect cu strategia de folosire a acestei linii ferate ca mijloc de promovare a potentialului turistic din zona!
Prin introducerea liniei de cale ferata ORAVITA – ANINA in circuitul turistic si economic, se asigura si sustenabilitatea acesteia.
Comisia de Initiere a audierii publice:

1. VLADULECU DUMITRU NICOLAE
2. ROMANU GHEORGHE
3. MATEI MIRCIOANE
4. FLAVIUS ROTARU
5. APOSTOL MARIAN



Comisia de experti a audierii publice: 1. POPOVICI GHEORGHE - prof. univ. UEM Resita
2. FELIX RADMILO -
3. ISTRATI ADI- inginer constructor cai ferate.
4. IONEL BOTA -
5. ADA D CRUCEANU -
6. ADRIAN ALEXANDRU POPESCU -
Formular de înscriere

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE




Informaţii personale:

NUME, prenume _____________________________________________________
Funcţia_____________________________________________________________
Organizația _________________________________________________________
Adresa _____________________________________________________________
Telefon _________________________Fax ________________________________
E-mail ______________________________________________________________


Doresc să particip la Audierea Publică cu tema „Semeringul banatean - trecut si viitor” prin:
• transmiterea unei depoziţii scrise;
• transmiterea unei depoziţii scrise şi susţinerea ei verbală în timpul audierii publice;
• prezenţa în sală în timpul audierii publice.



Pentru a fi înregistrat ca participant, vă rugăm să completaţi acest formular şi să îl transmiteţi prin e-mail la adresa filialacs@cartel-alfa.ro, până la data de 15 septembrie 2013, ora 14:00.


Pentru eventuale clarificări de procedură, persoana de contact este: Marian APOSTOL, telefon: 07446207305
Îndrumar de elaborare a depoziţiei scrise.


Date administrative

1. Formulaţi un titlu al depoziţiei.
2. Numele depozantului, al organizaţiei (daca este cazul) şi coordonatele de contact.
3. Data depunerii depoziţiei.


Cuprinsul depoziţiei

Depoziţia scrisa cuprinde poziţia semnatarului faţa de solicitarile Comisiei de Iniţiere, exprimate în motivaţia sa scrisa.

Opinia trebuie însoţita de propunerea unei soluţii.

Pentru a fi luata în considerare şi analizata, soluţia va fi însoţita de argumente realiste cum ar fi:

. simplu de pus în practica,
. reducerea costurilor administrative,
. beneficii directe şi indirecte,
. impact social/economic semnificativ.


Este de dorit ca, depoziţia sa evidenţieze şi alte grupuri ale societaţii civile care pot beneficia de soluţia propusa.

Decidenţii politici vor lua în considerare soluţia de echilibru care mulţumeşte un grup cât mai mare de beneficiari direcţi şi indirecţi. În consecinţa, este de dorit ca soluţia sa fie susţinuta de cât mai mulţi aliaţi.


Concluzia depozitiei


Prezentaţi, succinct, concluzia opiniei Dumneavoastra şi argumentele susţinatoare acesteia.

Nota: În funcţie de subiect, depoziţia va cuprinde cel mult 3 pagini.
1. CODRUTA VIDA POPESCU - Salvati drumul de fier Oravita-Anina!
2. CRISTIAN FLORIN FRANT - Turism pentru delectarea sufletului!
3. CATALINA BONCIU - Sa nu mai distrugem ce au construit inaintasii nostri.
4. ADA D CRUCIANU - Valorile epocii industriale a Europei: Semmeringul din Banat.
5. ADRIAN ALEXANDRU POPOESCU - Să ne grabim încet printre tunelurile si viaductele cai ferate Oraviţa - Anina.
6. ALEXANDRA CODRUTA BIZOI - „Viata pe un peron.....timp de 150 ani”.
7. ALIN MUNTEAN - Semmeringul banatean, calea spre starea de bine a Banatului montan.
8. BALANESCU DANA - "Semmeringul" din Banatul de munte - o valoare nationala si internationala.
9. ADRIAN COLICUE - Calea ferata Oravita - Anina, un posibil viitor.
10. CRISTINA ŢIBULCA - Oravita - Anina, un nou inceput.
11. DANIELA TUDOR - Calea ferata Anina - Oravita, o lectie de istorie.
12. NICOLAE DUMITRU VLADULESCU - Calea ferata Anina - Oravita corespunde nevoilor economiei locale si nevoilor de frumusete universala.
13. DRAGOS DRAGOMIRESCU - Calea ferata functionala Oravita - Anina este o componenta esentiala a dezvoltarii sociale si economice a Banatului Montan.
14. ENE FABIAN - Salvati Semmeringul banatean!
15. FLAVIUS ROTARIU - Ecou pentru glasul rotilor de tren.
16. GABRIEL BAZOI - Calea Ferata Anina-Oravita, mijloc de promovare a turismului in judetul Caraş Severin!
17. GÎRU MARIANA - Semmeringul banatean
18. ILIE CHINCEA - Calea ferata montana Anina - Oravita, o sansa ce nu trebuie pierduta.
19. IOAN FRIGURA ILIASA - Semmeringul banaţean un posibil studiu de caz pentru studenţii facultaţilor de specialitate din România.
20. IONEL BOTA - Cea dintai cale ferata montana din Romania.
21. IUCU CLEMENTINA - Mandria banatului; Calea ferata Oravita - Anina.
22. MARIA TOMEV - Calea Ferată Anina – Oraviţa, frumuseţe fara egal!
23. MARIAN APOSTOL - Fiecare popor si fiecare epoca sta pe umerii vremilor trecute.
24. MATEI MIRCIOANE - Calea ferata Anina - Oravita, un argument in dezvoltarea economiei locale si instrument de promovare a frumusetilor din Banatul montan.
25. NICOLETA SURDEI - Sa oferim Semmeringului Banatean sansa de a NU se mai imiedica de vorbe!
26. POPOVICI GHEORGHE - Nevoia ca linia ferata Oravita -Anina sa devina o cale ferata turistica.
27. ROXANA ZECHERIU - Calea ferată Oravița – Anina, cea mai veche cale ferată montană din România, un adevărat monument de patrimoniu!
28. LUCIAN MICLAU - Salvati calea ferata Oravița – Anina!!
29. ALBU LIVIU - Semmeringul banatean, cel mai important element de infrastructura din muntii Aninei!
30. MICICOI DANIEL - Semmeringul banatean ne reprezinta.
31. NEAGOE NICOLETA - Calea ferată Oravița – Anina trebuie mentinuta si conservata pentru generatiile viitoare!
32. NICOLA FLOARE - Semmeringul banatean, realizare tehnica de mare valoare.
33. PRATA SIMONA - Semmeringul banatean, o valoare nationala.
34. RUVA VALENTINA - Calea ferată Oravița – Anina reprezinta un caontext favorabil dezvoltarii turismului.
35. SCHINTEIE MARIA - Semmeringul banatean, o legatura istorica intre orasul de munte, Anina si Tara Romaniesca!
36. SECRIERU IOAN - Semerngul banatean a fost si este un motiv de atractie turistica.
37. SINTION MARINELA - Calea ferată Oravița – Anina, instrument de pomovare a turismului din Banatul de munte.
38. STIOCA CRISTIAN - Trecutul ne face ceea ce suntem si ne ajuta sa pasim in viitor.
39. TABARCA LUCIAN - Semerngul banatean, valoare nationala!
39. VACARU ION - Cine vrea sa afle adevarul sa se uite in trecut.
40. VLAD DAN - Cine nu-si cunoaste trecutul nu are viitor.
41. VORNICU ANA - Semeringul banatean, o valoare nationala.
42. BOBOIESCU CLAUDIA - Inchiderea Caii ferate Oravita-Anina, inca un pas spre izolare si...disparitie!
43. BURCAS VIORICA - Nu ne vindeti istoria! Doar ea ne mai motiveaza sa ramanem aici!
44. GEORGESCU STEFAN - O analiza temeinica si obiectiva nu trebuie sa omita jertfele celor ce au dat nastere acestei magistrale!
45. ANDREAS VASILE - Societatea civila trebuie sa lupte pentru mentinerea in functiune a caii ferate Oravita -Anina!
46. BOBOESCU CORNEL - vorbe si lacrimi in favoarea semmeringului banatean.
47. DANU MARIANA - Calea ferata Oravita - Anina, o sansa ce nu trebuie pierduta!
48. ENE FABIAN - Doar prin promovare putem salva semeringul banatean.
49. HIRSCHOGEL ALEX - Calea ferata Oravita -Anina, obiectiv turistic de interes national.
50. SINTION MARINELA - Calea ferata Oravita-Anina, instrument de promovare a turismului in zona!
51. LUCA DRAGOS AURELIU - CARE SANT BENEFICIILE PRODUSE DE COPII, BATRANI, SPITALE, AZILE DE BATRANI, SCOLI, EMINSECU, SARMISEGETUZA SAU, DE CE NU, SNCFR
52. VORNICA HORATIU - UN PROIECT CE MERITĂ A FII SUSŢINUT DIN TOATE PUTERILE.
53. POPOVICI DAN - Semeringul banatean, un obiectiv pe care se poate construi.
54. MARCHIS GHEORGHE - Semeringul banatean, valoare incontestabila a industriei romanesti!
55. DORINEL UNGUREANU - Semmeringul banatean reprezinta viitor pentru orașul Anina și din aceasta cauză trebuie păstrat.
56. SZABO ANDREI -
57. MOSU EMILIAN - Semmeringul parte din banat
58. MANCIU EMILIAN
59. MUNTEAN RAZVAN
60. CORNICI MARIUS
61. SZABO ANDREI - Die Banater Semmeringbahn – legatura noastra cu Mitteleuropa
62. SOFONEA LIVIU
63. CRISTIAN LIVIU MOSOROCEANU - „J'accuse”
64. ALEXANDRA ELENA BUICA - Imi doresc o Romanie frumoasa.
Raport Sinteză Audierea Publică din 27 septembrie 2013

TEMA:
„SEMERINGUL BANATEAN – TRECUT SI VIITOR”


I. INTRODUCERE:

Audierea publică este o procedură transparentă de colectare opinii prin care orice grup, organizaţie, instituţie şi persoană fizică interesată îşi poate aduce contribuţia la definirea şi adoptarea politicilor publice de interes local şi / sau naţional.

Audierea publică cu tema "Semeringul banatean – trecut si viitor” a avut loc la data de 30.09.2013, intre orele 11 – 14,30, în sala de şedinţe a Consilului Judeţean Caraş-Severin.

Acest eveniment de dezbatere şi consultare publică a fost organizat de Grupul de Iniţiative “Pro Banatul de Munte”, grup care reprezintă un parteneriat în favoarea intereselor economice si sociala pe care le are zona Bantului de munte! Asociatia “Pro Bantul de Munte” are in componenta organizatii patronale, sindicale, institutii publice, universitati, ONG-uri, organizatii studentesti, elevi, organizatii culturale, institutii mass media, etc

Comisia de Iniţiere a audierii publice este fost formată din:

1. VLADULECU DUMITRU NICOLAE – Reprezentant Asociatia Culturala “Resita Romana”
2. ROMANU GHEORGHE – Reprezentant Primaria ANINA
3. MATEI MIRCIOANE - Reprezentant mass-media
4. FLAVIUS ROTARU – Reprezentant mass-media
5. APOSTOL MARIAN – Confederatia Nationala Sindicala “Cartel ALFA”


Aceasta acţiune este cea de-a III-a organizată în cadrul unui ciclu mai larg de consultări publice a căror principală temă este „Dezvoltarea economica si sociala a Banatului de Munte”. In cadrul acestor consultări oameni de afaceri, oameni politici, sindicalişti, reprezentanţi ai ONG-urilor interesate, profesori, studenti, elevi, reprezentanti mass media, etc. sunt chemaţi pentru a-şi exprima punctele de vedere şi a sugera soluţii privind îmbunătaţirea calităţii vieţii în Banatul de Munte.

De aceasta data, scopul urmărit al evenimentului a constat în preluarea unor opinii şi soluţii cu privire la creearea unor premise favorabile pentru punerea in valoare a oportunitatilor pe care le are zona Banat –Oravita, in vederea devoltarii mediului de afaceri, a creşterii gradului de ocupare în aceasta zona si formularea unor concluzii legate de următoarele subiecte majore expuse de către Comisia de Iniţiere în cadrul motivaţiei:

1. Este necesara pastrarea in stare de functionare a liniei ferate Oravita – Anina? De ce?

2. Care sunt beneficiile functionarii acesteea din punct de vedere economic si social?

3. Ce decizii credeti ca sunt necesare in vederea reabilitarei si functionarei acesteea?

4. Cui credeti ca trebuie sa revina sarcina reabilitarii si administrarii?

5. Considerati functionarea caii ferate Oravita – Anina suficient de importanta pentru o mobilizare a intregii structuri sociale din CS in vedera sustinerii acestui deziderat?


Alături de motivaţie, în scop de informare şi facilitare a procesului de consultare publică, au mai fost puse la dispoziţia celor interesaţi: procedura de desfăşurare a audierii publice, îndrumarul de redactare a opiniei/ depoziţiei şi regulamentul de desfăşurare a evenimentului de audiere publică, formularul de înregistrare, numele membrilor Comisiei de iniţiativă si numele membrilor Comisiei de experţi.

Conform procedurii audierii publice, toţi cei interesaţi în a-şi exprima punctele de vedere, au formulat, în scris, o opinie sub forma unei depoziţii. Din totalul de 70 depozanti care au inaintat depozitiile scrise catre comisia de initiativa, un numar de 29 depozanti a optat si pentru susţinerea verbala, în cadrul audierii publice, a acestora.

La audierea publică au participat un numar de 145 persoane. De asemenea, au participat jurnalişti din mass media locală, regională şi centrală în calitate de observatori.

În vederea pregătirii audierii publice, membrii Comitetului de iniţiativă au întreprins următoarele acţiuni:

- lansarea Motivaţiei şi Chemarea la acţiune;
- expedierea celor peste 300 de invitaţii prin Chemarea la acţiune către un spectru larg de părţi interesate;
- publicarea anunţurilor în presa locală, regională şi centrală.
- transmiterea comunicatelor de presă şi a invitaţiilor de participare;
- publicarea pe blogul evenimentului http://semeringulbanatean.blogspot.ro/ şi pe pagina de facebook “lobby pentru banatul de munte;
- redactarea, tipărirea şi ditribuirea de flayere şi afişe cu prezentarea evenimentului;
- prezentarea, pe larg, a evenimentului în două emisiuni la postul local de televiziune Banat TV;
- constituirea Comisiei de Experţi Independenţi, formată din:

1. POPOVICI GHEORGHE - prof. universitar
3. ISTRATI ADI- inginer constructor cai ferate.
4. IONEL BOTA - istoric
5. ADA D CRUCEANU – critic literar
6. ILIE CRISTESCU – professor universitar.


Rolul Comisiei de experţi a fost de a inventaria toate cele 70 depoziţii scrise, din care 29 au fost susţinute şi verbal, în cadrul audierii publice, de a sintetiza concluziile la problema supusa dezbaterii publice, de a identifica soluţiile propuse şi a le cataloga în funcţie de impactul lor din punct de vedere al contributiei la dezvoltarea economica si sociala a acestei zone.

Depoziţiile au reprezentat puncte de vedere provenite de la:

cetăţeni - 30
patronate - 6
sindicate - 6
Consiliul Local ANINA - 4
Mediul politic - 5
Organizatii culturale - 5
Mediul universitar – 4
Mass media – 6
Elevi – 4


II. CUPRINSUL RAPORTULUI SINTEZA:

Punctelele de vedere ce a rezultat din depozitii se refera la faptul ca:

1. Revitalizarea din punct de vedere economic şi social a Banatului Montan şi mai ales a zonei Oraviţa – Anina, este o necessitate evidentă pentru administraţiile judeţene şi locale. Ea depăşeşte însă cu mult interesul local deoarece valorile de patrimoniu cultural ale zonei privesc direct întreg Banatul şi întreaga ţară.

2. Dezvoltarea durabilă a localităţilor Anina și Oravita, implicit a unei zone mai intinse a Banatului Montan, este posibilă prin valorificarea potențialului natural însemnat reprezentat prin suprafețe mari de arii protejate și obiective turistice unice în țară și în Europa, unul dintre acestea fiind și calea ferată Oravița-Anina.

3. Priorităţile din domeniul istoriei industriale, ale istoriei culturale, ale dezvoltării societăţii moderne în România constituie pentru Banatul Montan avantaje pe care alte zone ale ţării nu le au. Dacă la acestea se adaugă varietatea şi frumuseţea formelor de relief, diversitatea etnică şi etnografică avem un tablou şi mai complex al atuurilor cu care această zonă se poate salva.

4. Menţinerea în funcţiune, ba mai mult, reabilitarea căii ferate istorice Oraviţa – Anina este un obiectiv esenţial pentru dezvoltarea întregii zone a Banatului Montan. Toate aspectele tehnice legate de această linie nu pot fi tratate decât de specialişti. Doar în cazul în care CFR nu mai e interesat de linie se pune problema administrării ei pe plan local! Argumente ce pledeaza in favoarea reabilitarii si reintroducerii in circuitul economic a liniei ferate Anina – Oravita:

a) Aparţine valorilor epocii industriale a Europei secolului al XIX-lea:

b) Este una din cele patru căi ferate montane din Europa secolului al XIX-lea, cea mai apropiată, cronologic şi sub aspect tehnic, de artă inginerească şi arhitectură de Semmeringul austriac (inaugurat în 1854, 41,7 km, declivitate 25 0/00 – patrimoniu UNESCO) şi întruneşte condiţii similare acestuia în ceea ce priveşte: proiectul de „armonizare” a intervenţiei umane în peisajul natural iniţial; dificultatea şi calitatea arhitectural-inginerească a proiectului; tehnologia de construcţie; inventivitatea tehnologică de fabricaţie a locomotivelor şi vagoanelor pentru acest tronson de cale ferată; dificultatea de manevrare a garniturilor de tren; servitutea iniţială (transport) şi cea dobîndită pe parcurs (cale ferată mixtă, transport marfă şi transport călători); (Despre Semmering-ul austriac) „Încă din vremea construcţiei sale, această primă cale ferată montană din lume a fost considerată ca o combinaţie armonioasă dintre tehnologie şi natură, precum şi o capodoperă tehnică a ingineriei de atunci, deoarece această primă cale ferată normală montană s-a armonizat foarte bine cu peisajul montan înalt. De asemenea, în timpul construcţiei, s-a călcat pe un teren necunoscut în numeroase domenii, promovându-se astfel la nivel mondial construcţia de tuneluri şi trasee ferate montane bogate în poduri. După ea au fost denumite anumite căi ferate asemănătoare, precum Semmering-ul saxon (calea ferată Windberg şi cea din Sebniztal, Saxonia, Germania), Semmering-ul Teplitzer in Boemia, Cehia şi Semmering-ul bănăţean Oraviţa-Anina, România. (dr. Helga Kosta, Austria)

c) A fost realizată în cadrul programului Curţii de Austria, iniţiat în 1846, de configurare a reţelei de transport feroviar la graniţa de sud-est a Imperiului (reţeaua Dunăreană); actuala construcţie a fost precedată de proiectul (şi construcţia parţială) unui tronson Oraviţa-Steierdorf de cale ferată cu tracţiune hipo, abandonat odată cu proiectarea tronsonului Oraviţa-Lişava-Anina cu tracţiune integral mecanică (1854); a fost considerată drept mijlocul cel mai economic de transport a materiilor prime (cărbune, lemn, fier) de la punctele de exploatare (zona Anina), la punctul de îmbarcare (Baziaş) şi transport fluvial spre Viena;

d) Este prima cale ferată montană cu ecartament normal din sud-estul Europei şi poate face obiectul unei viitoare clasării în patrimoniul UNESCO (proiect iniţiat şi susţinut de Direcţia de Cultură Caraş-Severin)

d. 1. Sub aspect juridic, din perspectiva patrimoniului industrial, la acest moment calea ferata Anina-Oravita;

- este „cap de serie” pentru construcţii similare din acelaşi teritoriu (respectiv, din sud-estul Europei); întruneşte toate condiţiile de clasare în categoria A (conform normelor europene de clasare pentru patrimoniul tehnic şi industrial); este clasată în Lista monumentelor istorice (CS – II-a-A-10949.02), în cadrul SITULUI „Calea ferată Baziaş-Oraviţa-Anina, cod CS-II-a-A-10949)
- intră sub protecţia Legii nr. 422/ 2001 republicată, privind protejarea monumentelor istorice
- intră sub protecţia Legii nr. 6/ 2008 privind regimul juridic al patrimoniului tehnic şi industrial
- conform prevederilor legale, pentru tronsonul Oraviţa-Anina, Direcţia pentru Cultură (actuala Direcţie de Cultură) şi Patrimoniu Naţional a judeţului Caraş-Severin a întocmit şi înmînat Regionalei (Sucursalei) SNCFR Timişoara, Obligaţia de folosinţă a monumentului istoric (documentul a fost întocmit în trei exemplare, din care unul se păstrează în Arhiva Direcţiei de Cultură Caraş-Severin; documentul a fost emis, înmînat şi semnat de cele două părţi în anul 2006)

e) Poate asigura transportul feroviar (marfă/persoane), mai cu seamă în perspectiva reconsiderării fiabilităţii transportului feroviar nepoluant în Europa de astăzi şi de mîine, ca legătură între punctul montan Anina şi punctul de şes Iam (pe teritoriul României, cu perspective de reconstrucţie a legăturii Iam-Jasenova, Republica Serbia);

f) Este parte a unui peisaj cultural, conform legislaţiei europene în domeniu (inclusiv, are o valoare financiară în sine, asupra căreia este de dorit să se solicite expertiza europeană care a determinat astfel de valori pe continent [introduse în valoarea financiar-economică locală şi/sau zonală]);

g) In condiţii de funcţionare normală, întreţinerea tronsonului este mai puţin costisitoare decît întreţinerea (şi, respectiv, modernizarea) legăturii rutiere Oraviţa-Marila-Anina (DN57B);

j) In condiţii de exploatare turistică, se încadrează şi poate fi promovată ca şi cale de acces în zona cu obiectivul de importanţă mondială (Peştera cu oase – unde au fost identificate rămăşiţele osteologice ale primului om european), precum şi a obiectivului de importanţă europeană (Rezervaţia mulinologică Valea Rudăriei), la care, evident, se adaugă elementele particulare de peisaj natural (Carstul bănăţean, Cascada Biger ş.a.)

k) A fost inclusă în propunerile privind STRATEGIA EUROPEANĂ A DUNĂRII, elaborate de către Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Caraş-Severin (2009) şi însuşite ca atare la nivelul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (cu denumirile de la data respectivă) – pentru detalii, vezi site-ul Direcţiei de Cultură Caraş-Severin (denumirea actuală): www.caras-severin.djc.ro


III. Decizii ce trebuiesc luate in vederea reabilitarii si functionarii acesteia:

1. Tronsonul de cale ferată nu necesită lucrari de reabilităre majora, ci doar întreţinere şi reparaţii curente (inclusiv sub aspectul asigurării scurgerii/ evacuării apelor pluviale - la nivelul tunelurilor în primul rînd)

2. Necesită operaţiuni de restaurare (în sensul specializat al termenului), cu prioritate, staţiile de cale ferată Anina şi Gîrlişte, Depoul Oraviţa;

3. Necesită operaţiuni de cosmetizare a zonelor de garare/ triaj (staţiile Anina şi, parţial, Oraviţa)

4. Întregul tronson necesită amenajarea de locuri de popas şi vizitare (inclusiv pentru turismul fotografic/shoting tourism), amenajarea de spaţii cu servicii publice în staţiile principale şi sau (fostele) cantoane (inclusiv servicii sanitare şi de comunicare tip Internet);

5. Staţiile Oraviţa şi Anina necesită amenajarea punctelor de informare turistică rapidă şi eficientă (tip „chioşc”), reabilitarea zonei de protecţie a lor (conform prevederilor Legii nr. 422/2001), constituirea de puncte de atracţie strict locale, în cadrul acestor zone şi în imediata lor apropiere, cu activitate continuă (gen: minitîrguri cu bunuri şi produse tradiţionale; stagiuni de muzică de fanfară, teatru stradal, alte evenimente de cultură urban şi cultură rurală etc.)

IV. Cui trebuie sa revina sarcina reabilitarii si administrarii?

Legea nr. 422/ 2001, art. 4, precizeaza urmatoarele:

Alin.(1) - Monumentele istorice aparţin fie domeniului public sau privat al statului, al judeţelor, oraşelor sau comunelor, fie sunt proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.

Alin.(2) - Monumentele istorice proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile; aceste monumente istorice pot fi date în administrare instituţiilor publice, pot fi concesionate, date în folosinţă gratuit, instituţiilor de utilitate publică sau închiriate, în condiţiile legii, cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor.

Alin. (3) - Monumentele istorice aparţinând domeniului privat pot face obiectul circuitului civil în condiţiile stabilite prin prezenta lege. Rezulta ca trebuie stabilit:

- cine este proprietarul de drept al acestui tronson – care ARE CALITATEA de MONUMENT

ISTORIC;

In această calitate, tronsonul NU poate face obiectul clasării în categoria „tronsoane neinteroperabile”, cu consecinţele ce derivă din aceasta, decît dacă există vreun acord al Ministrului Culturii în acest sens (sau alt tip de document emis de Ministerul Culturii în mod special pentru astfel de tronsoane-monument istoric);

Se considera oportună utilizarea prevederilor acestei legi în demersurile privind destinul tronsonului Oraviţa-Anina, iar;

a) - dacă monumentul este proprietate publică (aparţine domeniului public), atunci el se supune EXCLUSIV prevederilor Art. 4 (2) din Legea 422/2001 şi ca atare, STATULUI îi revine sarcina reabilitării (restaurării) şi, respectiv, administrării lui.

b) - dacă monumentul aparţine domeniului privat al statului, el se supune prevederilor Art. 4 (3)
În condiţiile în care problema „închirierii” tronsoanelor neinteroperabile a făcut obiectul unei Hotărîri de Guvern (H. G. 27/ 28.01.2005 – „Hotarare pentru aprobarea conditiilor de inchiriere de catre Compania Nationala de Cai Ferate „CFR" – S.A. a unor parti din infrastructura feroviara neinteroperabila, precum si de gestionare a acestora”, cu modificările ulterioare), este logică afirmaţia că STATUL este proprietarul monumentului, ceea ce poate conduce la aplicarea corectă a prevederilor Art 4 (2) mai sus menţionat, în variantele:

1) la acest moment, monumentul este dat în administrarea Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFR” SA (ca instituţie publică).

Rezultă: Compania Naţionala de Căi Ferate „CFR” SA NU POATE, în condiţiile Legii 422/2001, proceda la alte operaţiuni (concesionare/închiriere/dare în folosinţă gratuită), întrucît aceste operaţiuni le poate iniţia numai proprietarul (Statul)

2) dacă respectiva companie NU mai poate administra tronsonul, se poate proceda la aplicarea prevederii privind concesionarea/darea în folosinţă gratuit către instituţii de utilitate publică prin iniţierea unei (alte) Hotărîri de Guvern conformă respectivelor prevederi.

În acest context intrebarea care se pune este:

- EXISTĂ ÎN CARAŞ-SEVERIN VREO INSTITUŢIE DE UTILITATE PUBLICĂ pentru care să se aplice prevederile anterior menţionate? Se poate constitui o astfel de instituţie, la rigoare?

Dacă da, atunci demersurile pot porni de la acest suport legal pentru iniţierea unei HG în favoarea respectivei instituţii (prevederile privind calitatea profesională de a administra /utiliza un tronson de cale ferată fiind imperative, este de analizat raportul între o eventuală concesiune/ dare în folosinţă gratuită către o instituţie de utilitate publică fără calitatea profesională de „operator” căi ferate şi dreptul ulterior al acestei instituţii de a se asocia cu un operator în domeniu)

Dacă nu, se poate proceda la:

1. identificarea unei astfel de instituţii din ţară şi/sau din Uniunea Europeană, care ar putea deveni beneficiar al concesiunii sau al dării în folosinţă gratuity

2. iniţierea unei HG privind închirierea tronsonului în condiţiile Legii nr. 422/ 2001.
DIN PUNCTUL DE VEDERE AL DEPOZANTILOR toate demersurile TREBUIE să aibă în vedere şi unităţi din UNIUNEA EUROPEANĂ, care ar putea fi interesate de acest tronson şi, evident, ar avea capacitatea financiară de a-l administra (cu o strictă respectare a Legii 422/ 2001). Ca atare, orice HG iniţiată, TREBUIE să prevadă această deschidere, ca soluţie în raport cu incapacitatea proprietarului (şi administratorului) actual (i) de a răspunde financiar şi logistic necesităţilor şi perspectivelor căii ferate Oraviţa-Anina.

V. CONCLUZII:

De foarte mulți ani auzim vorbindu-se despre dezvoltarea locală şi despre modernizarea localităţilor României! In tot acest timp am înțeles însă că nu se poate realiza o dezvoltare durabilă dacă stabilirea priorităților strategice, identificarea resurselor, a oportunităților, nu sunt un rezultat al unor analize pornite din interiorul comunităților respective! Aceste comunități trebuie să poată decide asupra modului în care vor folosi resursele de care beneficiază pentru dezvoltarea economică și socială a zonei!
Faptul că nu pot decide asupra folosirii acestor resurse reprezintă o problemă majoră pentru toate comunitățile și creează imposibilitatea aplicării unor strategii locale care să le pună în valoare oportunitățile privind dezvoltarea! Intreaga Valea Aninei beneficiază de resurse naturale ce au stat la baza dezvoltării acestei comunități o lungă perioadă, beneficiază de asemenea de forme de relief şi asociaţii vegetale care, pe lângă frumuseţea peisagistică, au şi o importantă valoare ştiinţifică. Din acest motiv, ele au fost puse sub ocrotirea legii, fiind declarate rezervaţii naturale de tip forestier, mixt sau speologic, ce fac parte din Parcul naţional Semenic - Cheile Caraşului! In favoarea Aninei poate pleda întreaga ei istorie economică și socială.

Linia ferată Anina – Oraviţa aflată încă în stare de funcţionare este în sine un punct de atracţie unic. Ea poate fi ultima verigă funcţională a unui complex industrial grandios transformat în cel mai mare muzeu de istorie industrială la scara 1:1 din România.

Semeringul bănățean (cum mai este denumita calea ferata Anina-Oravita) nu este o cale ferată oarecare! El reprezinta o componenta importanta din istoria acestei zone economice! O istorie plină de succese ce au făcut din acest colț de țară un adevărat “El Dorado” care a atras ca un magnet meseriași din toate colțurile Europei!
In contextul strategiei UE pentru regiunea Dunării, Semeringul Bănățean reprezintă mult mai mult decât o problemă sentimentală! El poate fi chiar un obiectiv strategic prin intermediul căruia se asigură cea mai ieftină legătură cu Dunărea a agenților economici și a turiștilor interesați de zona Anina! In viziunea UE, Dunărea reprezintă o locaţie ideală pentru amplasarea de hidrocentrale, un coridor de transport paneuropean şi un adăpost pentru cele mai rare specii din Europa.
Din România până în Germania, parcurgând peste 2 800 km, Dunărea a fost mereu o atracţie turistică. În prezent, ea se află tot mai des în prim-planul croazierelor fluviale europene. Strategia UE pentru regiunea Dunării va reuni organizaţiile de turism pentru a maximiza oportunităţile de călătorie şi explorare, cuprinzând diferite culturi, capitale, religii şi limbi. In condițiile reabilitării și reintroducerii în circuitul economic, Semeringul bănățean se poate transforma într-un obiectiv extrem de atractiv din punct de vedere turistic și, în același timp, într-o punte de legătură între aceștia si superbele obiective turistice existente în numeroasele rezervaţii naturale ce fac parte din Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului.
Transporturile fluviale au potenţialul de a răspunde la intensificarea schimburilor comerciale din estul şi sud-estul Europei! Primul pilon al Strategiei cuprinde acţiuni pentru conectarea macroregiunii, prin îmbunătăţirea legăturilor de transport. Obiectivul principal al UE este de a reuni în acest proiect toate părţile interesate şi autorităţile de la nivel local, regional şi naţional. Strategia va contribui nu numai la conectarea internă a macroregiunii, ci şi la facilitarea accesului din exterior.
Transporturile multimodale sunt o sintagmă cheie: UE doreşte să creeze o situaţie în care să existe certitudinea serviciilor optime pentru transport. Proiectele din cadrul strategiei Dunării includ extinderea axelor de căi ferate şi autostrăzi, precum şi măsuri de îmbunătăţire a caracterului navigabil al Dunării. Sunt planificate şi măsuri ce vizează aeroporturile regionale şi porturile de la Dunăre.
Fără reabilitarea căii ferate Anina – Oravița se pierde o excelentă oportunitate de a conecta această zonă la viitorul coridor de transport paneuropean! Rămânerea în afara acestui coridor are ca efect mai puțini turiști europeni pentru Banatul de munte și un interes infinit mai scăzut al investitorilor!
Din această perspectivă este relevant faptul că o multinațională precum SC Globernica SA, interesată de exploatarea superioară a masei lemnoase din zonă și de construcția unei uzine electrice pe bază de biomasă, își condiționează investiția de garanții privind menținerea în funcțiune a liniei ferate Oravița-Anina, pe care o consideră vitală pentru accesul la Dunăre și apoi pe piața UE a produselor finite rezultate din procesul de producție. In aceste condiții, devine evident faptul că progresul economic al zonei Anina devine imposibil de realizat și tot la fel de evident se desprinde necesitatea reabilitării și reintroducerii în circuitul economic al Semeringului Bănățean.
Pe viitor, administrarea poate rămâne în favoarea CN CFR cu condiția creșterii gradului de responsabilitate față de acest obiectiv și față de importanța acestuia din punct de vedere al dezvoltării economice în acest areal. În cazul în care CN CFR-ul manifestă dezinteres faţă de nevoile locale, administrarea căii ferate trebuie cedată gratis (așa cum a și primit-o, de altfel) către alte instituții interesate de aceste aspecte! O posibilă asociere între consiliile locale Anina şi Oraviţa, Consiliul Judeţean Caraş-Severin și chiar viitorul Consiliul Regional se poate implica cu succes în administrarea şi punerea în valoare a căii ferate. În asociere pot fi atrași chiar și parteneri interesați din domeniul privat. Acest tip de asociere poate deveni astfel o soluție și pentru accesarea de fonduri europene!
Calea ferată Anina-Oravița este vitală pentru promovarea turismului în zonă. Menținerea ei în stare de funcționare, în paralel cu amenajarea muzeelor miniere, ar crea contextul favorabil atât pentru dezvoltarea rapidă a turismului, cât și al altor activități economice, având în vedere oportunitatea unui transport ieftin pe calea ferată și accesul către piețele europene pe coridorul paneuropean asigurat de Dunăre!
Beneficiile funcționării acesteia se extind atât asupra iubitorilor de turism care, prin intermediul acestui monument arhitectonic de primă mână, au un acces mult mai facil către peisajele de o rară frumuseţe ce fac parte din Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului, cât și asupra agenților economici ce prestează servicii turistice, consiliilor locale, care vor încasa taxe și impozite, iar pe de altă parte vor reduce cheltuielile de asistență socială și, nu în ultimul rând, asupra locuitorilor al căror grad de ocupare și nivel de trai vor crește odată cu dezvoltarea economică a zonei!
Indiferent cui îi aparține sarcina reabilitării și administrării, este evident faptul că Semeringul Bănățean trebuie reintrodus în circuitul economic! El este o șansă pe care nu avem dreptul să o ignorăm! Este șansa noastră de a face dintr-o parte reprezentativă a Banatului de Munte un obiectiv pe care iubitorii de turism sau investitorii de orice fel să nu-l poată ocoli! Este șansa noastră de a munci și a trăi mai bine! Este șansa noastră de a evita un sfârșit de istorie și de a pune pagini în plus la minunata istorie a acestor locuri.
Oraviţa culturală, Anina industrială, calea ferată ce le leagă şi împrejurimile minunate pot fi o ofertă interesantă şi elegantă pentru publicul bănătean. În Timişoara şi nu numai sunt oameni dispuşi să plătească pentru acest gen de turism. Se pare că Banatul montan e cel mai potrivit colţ de tară pentru a începe aşa ceva. Primăriile Anina şi Oraviţa sunt mai receptive ca oricând la aceste noi direcţii.
Modul cum s-ar putea trece la fapte ţine deja de competeţele specialiştilor în management cultural, ale muzeografilor, ale inginerilor de cale ferată, ale inginerilor pasionaţi de istoria tehnicii, ale economiştilor care pot calcula praguri de rentabilitate, venituri încasate la bugetul local, profitul unei pensiuni pe perioada unui festival sau într-un sfârşit de săptămână de toamnă frumoasă.
Iată de ce toti participantii la audierea publica organizata de Asociatia Pro Banatul de Munte si-au exprimat convingerea că menţinerea în funcţiune, ba mai mult, reabilitarea căii ferate istorice Oraviţa – Anina este un obiectiv esenţial pentru dezvoltarea întregii zone a Banatului Montan.
Observatie : Raportul sinteza al audierii publice va fi inaintat decidentilor politici impreuna cu cele peste 7000 semnaturi in favoarea reabilitarii si reintroducerii in circuitul economic a Semeringului Banatean, ce au fost stranse intr-o campanie de aproximativ 7 zile !
In continuare vom monitoriza foarte atent masura in care decidentii politici vor tine cont de opinia cetatenilor exprimata in aceasta campanie si vom impulsion ape toate caile obtinerea unei decizii administrative care sa respecte opinia cetatenilor cu rpivire la aceasta situatie !
http://www.argument-cs.ro/content/grupul-%E2%80%9Elobby-pentru-banatul-de-munte%E2%80%9D-propune-solu%C5%A3ii-pentru-salvarea-c%C4%83ii-ferate-anina-ora

http://www.argument-cs.ro/content/150-de-ani-de-la-inaugurarea-%E2%80%9Esemeringului-b%C4%83n%C4%83%C5%A3ean%E2%80%9D

http://expressdebanat.ro/investitorii-straini-au-pus-ochii-pe-linia-istorica-de-cale-ferata-la-romani-planeaza-incertitudinea

http://turism-anina.blogspot.ro/

http://www.caon.ro/solutii-pentru-semmering-u

http://www.infocs.ro/stam-nepasatori-pe-o-mina-de-aur-mii-de-pesteri-din-banat-stau-uitate-si-in-nepasare-video/

http://www.caon.ro/comorile-necunoscute-din-jurul-aninei/1323220

http://www.caon.ro/prin-semmering-ul-altor-vremi/1336170

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Semeringul+Banatean+150+de+ani+de+calatorie+cu+trenul

http://www.argument-cs.ro/content/elogiu-%E2%80%9Esemmeringului-b%C4%83n%C4%83%C5%A3ean%E2%80%9D-mecanicilor-de-locomotiv%C4%83-%C5%9Fi-fr%C3%A2narilor
September 22, 2013

Prin Semmering-ul altor vremi

ORAVIŢA – Participanţii la evenimentele ce au marcat 150 de ani de cale ferată Anina-Oraviţa s-au întors în timp. Atmosfera aproape interbelică în care au intrat […]
August 9, 2013

Comorile necunoscute din jurul Aninei

Stiaţi că în jurul Aninei există faimoşii Sequoia Gigantea? Sau că aici se afla una dintre cele mai fromoase cascade din lume, Bigăr? Acestea sunt doar […]
July 23, 2013

Investitorii străini au pus ochii pe linia istorică de cale ferată. La români planează incertitudinea!

De Vesna Simici  Prima cale ferată din România şi a doua din Europa are mari şanse să devină sustenabilă. Străinii vor să dezvolte economia din Anina, iar […]