Str. Ion Chichere

Audierea publică este o procedură de consultare prin care orice structură de interese, o autoritate publică, ONG-uri, coaliţii, alianţe, organisme, organizaţii, etc. îşi aduce contribuţia transparentă în actul decizional al politicilor publice. În comparaţie cu alte proceduri de consultare, audierea publică oferă un cadru riguros şi eficace de colectare a unui număr considerabil de opinii, puncte de vedere ale grupurilor de interese pentru care subiectul în dezbatere are impact.

Această audiere publică este o iniţiativă a grupului ,,Pro Banatul de Munte” şi are ca obiect denumirea unei străzi din municipiul Reşiţa cu numele poetului IOAN CHICHERE.

Biografie Ion Chichere

Ion Chichere s-a născut la 11 decembrie 1954 în satul Fizeş , comuna Berzovia (Caraş-Severin). A absolvit liceul teoretic din Gătaia (1973) şi a urmat un curs postliceal de telecomunicaţii (Caransebeş, 1976). Debutează publicistic în 1971 cu poezie în revista "Orizont", iar debutul editorial are loc în volumul colectiv "Argonauţii" (Ed. Facla, 1986). Colaborează la revistele: "Apostrof", "Arca", "Contemporanul", "Contrapunct", "Convorbiri literare", "Dacia literară", "Literatorul", "Steaua", "Tribuna", "Vatra", "Timpul", "România literară," etc. În presă semnează şi sub pseudonimele Ion Chirescu, Sorin Roianu, Teo Amautu.

Administraţia Locală de presă „Timpul” din Reşiţa i-a publicat, la Editura „Semenicul”, placheta Poeme vesele şi triste scrise pentru cârciumi comuniste. Din volumele sale de poezii se pot menţiona: "Şansa hârtiei" (Ed. "Semenicul", Reşiţa, 1993), "Aprilie negru" (Ed. "Hestia", Timişoara, 1994), "Viziuni" (Ed. "Amarcord', Timişoara, 1996), "Abisaliile" (Ed. "Marineasa", Timişoara, 1997), "Orchestra neagră" (Ed. "Vinea", Bucureşti, 2001), "Puterea iluziei" (Ed. "Mirton", Timişoara, 2004). Ultimul volum de poezie este "Transatlanticul şi păpădia' (Ed. "Marineasa", Timişoara, 2004). Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Poetul a decedat in septembrie 2004.

Ion Chichere poeme vesele si triste scrise prin carciumi comuniste
Prin prezenta audiere publică Casa de Cultura a Sindicatelor din Reşiţa şi grupul de iniţiativă ,,Pro Banatul de Munte” oferă un cadru legal şi democratic, în interiorul căruia oameni de cultură, intelectuali, studenţi, elevi, muncitori, reprezentanţi ai unor ONG-uri, să-şi exprime opiniile şi să sugereze soluţii cu privire la nevoia de a fixa în memoria timpului şi a reşiţenilor valorile culturale generate de acest spaţiu.

Este nevoie ca glasul societaţii civile reşiţene, şi nu numai, să se facă auzit stabilind ea însăşi valori ce aparţin acestui spaţiu cultural, şi solicitând administraţiei reşiţene să ţină cont de acestea. Avem în Reşiţa străzi al căror nume nu au nici o legătură cu spiritul acestor locuri. Este timpul să dăm cezarului ce este al cezarului şi reşiţenilor ce este al lor. Este timpul să evităm ca uitarea să se aştearnă peste istoria culturală a acestor locuri !

Acest demers trebuie început cu ceva iar noi, grupul de iniţiativă ,,Pro Banatul de Munte” vă propunem pentru început să punem o primă stavilă în calea uitări prin denumirea uneia din străzile representative pentru Reşiţa, cu numele poetului reşiţean Ion Chichere ! Putem continua ulterior poate cu amplasarea a două busturi în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor care să reprezinte două personalităţi importante atât pentru Casa de Cultură a Sindicatelor cât şi pentru cultura reşiţeană, respectiv bustul pictorului Bebe Cojocaru şi al poetului Ion Chichere !

Şi va trebuii să continuăm pentru că Reşiţa a produs valori autentice pe care dacă nu le promovăm şi le lăsăm pradă uitării Reşiţa însăşi are de pierdut ! Pentru că oricâte zerouri am avea, acestea capătă valoare doar dacă punem ceva în faţa lor !
Având în vedere obiectivul pe care şi l-a propus, grupul de iniţiativă ,,Pro Banatul de Munte” sugerează că în depoziţiile depuse şi în luările de cuvânt, participanţii să incerce a răspunde urmatoarelor întrebări:

Considerati oportuna o campanie de recunoastere si promovare a personajelor care prin activitatea desfasurata au influientat in mod pozitiv activitatea culturala din acest areal?

2. Considerati ca poetul Ion Chichere este un personaj reprezentativ pentru literatura resiteana?

3. Considerati ca prin activitatea desfasurata, in cadrul cenaclului Semenicul, poetul Ion Chichere a contribuit la promovarea unor poeti si prozatori care acum sunt reprezentativi pentru acest spatiu cultural?

4. Considerati ca numeroasele poezii scrise de Ion Chichere, puse pe muzica si cantate de diversi cantautori, reprezinta un plus de valoare pentru spatiul cultural resitean?

5. Considerati ca prin poezia sa si prin aportul adus, in calitatea de coordonator a cenaclului Semenicul, la dezvoltarea miscarii culturale resitene, Ion Chichere si-a castigat un loc meritat in memoria colectiva a resitenilor?

6. Considerati oportuna denumirea unei strazi reprezentative pentru Resita, cu numele poetului Ion Chichere?

Opiniile colectate prin intermediul procedurii de audiere publică vor fi sintetizate într-un raport sinteza, de către o Comisie de Experţi, urmând a fi înaintat si sustinut atât fata decidenților publici, cât și tuturor părților interesate precum si celor care au participat la audierea publică.

Coordonatori eveniment:
Apostol Marian;
Cristian Buica ;
Nicolai Dimitrie Vladulescu;
Petre Dalea
Comitetul de iniţiativă

APOSTOL MARIAN – Director Casa de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa
CRISTIAN BUICĂ – Cantautor, reprezentant „PRO BANATUL DE MUNTE”
VLĂDULESCU DUMITRU – Director TEATRUL DE VEST Reşiţa


Comisia de experti

IOANA MIHAESCU – ARHITECT
COSTEL MIHAILA – CONSILIER LOCAL
DANA BALANESCU – ISTORIC
Intr-una din cartile sale de referinta, Fanus Neagu ne prezenta reduta boema, ce tinea piept „cuminteniei” impuse de ordinea comunista, ca fiind compusa din „Frumosii nebuni ai marilor oarase” ! O lume incropita din patimi mai mult sau mai putin naive si din bucurii clandestine care genereaza situatii mai mult sau mai putin amuzante dar si valori culturale ce sfideaza regula tacerii

Poetul resitean Ion Chichere, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, este fara indoiala unul din frumosi nebuni fara de care Resita ar fi fost mult mai trista, mai lipsita de umor! Un „nebun” care prin creatia sa, prin activitatea de promovare a tinerilor talente, a contribuit din plin la intrarea Resitei in lumea selecta a oraselor cu o puternica miscare culturala, miscare ce a primit recunosterea si prin aplicarea sintagmei „Resita, orasul cu poeti”!.

Despre Ion Chichere, Ioan Suciu, membru a Uniunii Scriitorilor din Romania, spunea ca este un mare poet necunoscut al limbii române şi o dovadă că ierarhiile oficiale, în literatură, trebuiesc privite întotdeauna cu o doză rezonabilă de circumspecţie. „Dacă veţi zăbovi 15 minute, veţi descoperi un mare poet de care, probabil, n-aţi auzit niciodată. Iar dacă aţi auzit de el, vă va face plăcere să-l re/vedeţi.”

Pana si de la Bucuresti se vede stralucirea poetului Ion Chichere, numai ca pentru a deveni un mare poet cunoscut, Ion ar fi trebuit sa paraseasca Resita si sa mearga in Bucuresti, lucru imposibil pentru cel care spunea intr-una din poeziile sale ca „foarte departe viata este destin, doar de aproape este libertate!”

Altruist pana la ignorarea totala a propriilor nevoi Ion Chichere, cu sarmu-i irezistibil a reusit sa stranga in cadrul cenaclului literar „Semenicul”, ce functioneaza in cadrul Casei de Cultura a Sindicatelor si pe care l-a coordonat mai bine de 12 ani, un numar impresionant de tineri carora le-a ghidat pasii pe taramul poeziei, incurajandu-i sa scrie si ajutandu-i sa debuteze in revista Semenicul sau in volume antologice tiparite cu eforturi imense! Dintre acestea amintim:

– Saptesprezece – volum in care au debutat un numar de 17 poeti din cadrul cenaclului Semenicul.
– Sala Albastra 2 – sala, din cadrul Casei de Cultura a Sindicatelor, in care-si desfasoara activitatea cenaclul Semenicul.
Ion Chichere, poetul pe care Resita este obligata sa il revendice, continua sa faca cunoscut numele acestui oras prin cele 18 volume de poezie care pot sta la un loc de cinste langa creatiile marilor poeti ai litaraturi romane!

Inca din anul 1995, Mircea Barsila spunea despre Ion Chichere ca este o rara avis in pesisajul lirici acelor vremuri, un autor pentru care exertitiul poetic este un lucru foarte serios si care are acces la poezie in ipostaza ei de zgomot de fond al universului! In anul 2000, Stefan Augustin Doinas, autorul celebrului poem „Mistretul cu colti de argint”, vorbind despre Ion Chichere spunea ca schiteaza porteretul unui poet exceptional!

Iar in anul 2001, intr-o scrisoare trimisa de la Paris, Monica Lovinescu, dupa ce ii multumeste pentru volumul Excalibur pe care acesta i-l trimise-se, spunea ca „ De la primele strofe am avut intuitia ca ma aflu in cea mai necesara –si extrem de rara- imbinare intre modernitate si sens. Va urez sa mergeti mai departe pe aceasta cale! Eu v-am citit cu real folos”

Despre poezia lui Ion Chichere au scris in mod elogios foarte multi alti critici si poeti ce fac parte din patrimoniul cultural al literaturii romane, acolo unde un loc important ii apartine si poetului resitean.

Despre moartea si viata lui Ion Chichere, Ion T Morar spunea ca „A murit în mod ciudat, în septembrie 2004, la doar 49 de ani. Ion Chichere nu a fost un om comod. Nici ca poet nu e comod. Poezia lui nu e deloc liniştită. M-am bucurat de prietenia lui zgrunţuroasă şi autentică. Mai mult decît în alte cazuri, cred că opera sa a rămas neterminată. Toate poeziile scrise le anunţă pe cele care nu vor mai fi scrise niciodată de el.

Prea multe nu s-au spus despre Ion Chichere atunci cand a murit! Ne-au ramas insa in memorie imaginea si mirosul boem al unui poet care, mai ales dupa moarte, s-a impus cu fermitate in imaginea colectiva a resitenilor, si nu numai, ca un personaj altruist, incomod precum orice mare artist, dar valoros si autentic in toata creatia sa!

Anul 2015 a marcat trecerea a 11 ani de la moartea lui Ion Chichere, un poet resitean nu atat de patriot (ard) precum altii dar cu siguranta mai apropiat sufletului nostru si mult mai adevarat…ca poet, ca om si ca simtire! Au ramasi in urma lui poezii care exprima o autentica forma de patriotism! Una trista si adevarata! Un patriotism care nu suna ca un discurs politic al carui scop este sa adune voturi…dar care trezeste in noi simtiri corespunzatoare mesajului transmis.

Ex: ÎNGERUL TRICOLOR
îngerul tricolor iarăşi scrie/cu mîna mea/
iar mie îmi cresc unghiile/cu viteza uluitoare/ a amintirii/
am senzaţia/că stau sub pămînt/cu faţa în sus/
şi scriu pe capacul propriului meu sicriu/
am sacrificat poezia în favoarea învierii voastre/
laşilor corupţilor vînduţilor/
şi mi-e milă de voi/
şi vă compătimesc/
şi vă iert/
şi am fost răstignit/pentru răutatea voastră/
şi aproape că nu mai am chef să înviu/
fiindcă după părerea salcîmului/şi a apei/
şi a fluturilor/
nu meritaţi/.
Indrumare elaborare depozitii

Date administrative

1. Formulaţi un titlu al depoziţiei.
2. Numele depozantului, al organizaţiei (daca este cazul) şi coordonatele de contact.
3. Data depunerii depoziţiei.
Cuprinsul depoziţiei
Depoziţia scrisa cuprinde poziţia semnatarului faţa de solicitarile Comisiei de Iniţiere, exprimate în motivaţia sa scrisa.
Opinia trebuie însoţita de propunerea unei soluţii. Pentru a fi luata în considerare şi analizata, soluţia va fi însoţita de argumente realiste cum ar fi:

. simplu de pus în practica,
. reducerea costurilor administrative,
. beneficii directe şi indirecte,
. impact social/economic semnificativ.
Este de dorit ca, depoziţia sa evidenţieze şi alte grupuri ale societaţii civile care pot beneficia de soluţia propusa.

Decidenţii politici vor lua în considerare soluţia de echilibru care mulţumeşte un grup cât mai mare de beneficiari direcţi şi indirecţi. În consecinţa, este de dorit ca soluţia sa fie susţinuta de cât mai mulţi aliaţi.

Concluzia depozitiei

Prezentaţi, succinct, concluzia opiniei Dumneavoastra şi argumentele susţinatoare acesteia.
Raport Sinteză la Audierea Publică din 07 noiembrie 2015

TEMA: „Ion Chichere si locul sau in memoria colectiva a resitenilor” – Str. ION CHICHERE –

I – Introducere:
Audierea publică este o procedură transparentă de colectare opinii prin care orice grup, organizaţie, instituţie şi persoană fizică interesată îşi poate aduce contribuţia la definirea şi adoptarea politicilor publice de interes local şi / sau naţional.
Audierea publică cu tema „Ion Chichere si locul sau in memoria colectiva a resitenilor – Str. ION CHICHERE” a avut loc la data de 07.11.2015, intre orele 11.00 şi 14,30, în sala 94 din Casa de Cultura a Sindicatelor Resita.
Acest eveniment, de dezbatere şi consultare publică, a fost organizat de Casa de Cultura a Sindicatelor Resita, Grupul de Iniţiative “Pro Banatul de Munte” si Asociaţia Culturală “Reşiţa Română”, organizatii care s-au constituit intr-un parteneriat ce militeaza în favoarea intereselor economice, sociale si culturale pe care le are zona bantului de munte.

Comisia de Iniţiere a audierii publice este fost formată din:

1. VLĂDULESCU DUMITRU NICOLAE – reprezentant Asociaţia Culturală “Reşiţa Română”
2. APOSTOL MARIAN – reprezentant Casa de Cultura a Sindicatelor Resita
3. CRISTIAN BUICA – reprezentant Grupul de Iniţiative “Pro Banatul de Munte”

Actiunea este cea de-a IV-a organizată în cadrul unui ciclu mai larg de consultări publice a căror principală temă este „Protejarea si promovarea patrimoniului economic, social si cultural din zona Banatului de Munte”.
Prin respectiva audiere publică Casa de Cultura a Sindicatelor din Reşiţa, organizatorii si-a propus sa ofere un cadru legal şi democratic în interiorul căruia oameni de cultură, intelectuali, studenţi, elevi, muncitori, reprezentanţi ai unor ONG-uri, să-şi exprime opiniile şi să sugereze soluţii cu privire la nevoia de a fixa în memoria timpului şi a reşiţenilor valorile culturale generate de acest spaţiu.
In acest sens, initiatorii acestui demers au propus o primă stavilă în calea uitări prin denumirea uneia din strazile resitei cu numele poetului reşiţean Ion Chichere!
Acest demers trebuie continuat, pentru că Reşiţa a produs valori autentice pe care dacă nu le promovăm şi le lăsăm pradă uitării, orasul, noi insine, avem de pierdut!

Având în vedere obiectivul pe care şi l-au propus, initiatorii au sugerat ca în depoziţiile depuse, şi în luările de cuvânt, participanţii să incerce a răspunde urmatoarelor întrebări:

1. Considerati oportuna o campanie de recunoastere si promovare a personajelor care prin activitatea desfasurata au influientat in mod pozitiv activitatea culturala din acest areal?
2. Considerati ca poetul Ion Chichere este un personaj reprezentativ pentru literatura resiteana?
3. Considerati ca prin activitatea desfasurata, in cadrul cenaclului Semenicul, poetul Ion Chichere a contribuit la promovarea unor poeti si prozatori care acum sunt reprezentativi pentru acest spatiu cultural?
4. Considerati ca numeroasele poezii scrise de Ion Chichere, puse pe muzica si cantate de diversi cantautori, reprezinta un plus de valoare pentru spatiul cultural resitean?
5. Considerati ca prin poezia sa si prin aportul adus, in calitatea de coordonator a cenaclului Semenicul, la dezvoltarea miscarii culturale resitene, Ion Chichere si-a castigat un loc meritat in memoria colectiva a resitenilor?
6. Considerati oportuna denumirea unei strazi reprezentative pentru Resita, cu numele poetului Ion Chichere?
În vederea pregătirii audierii publice, membrii Comitetului de iniţiativă au întreprins următoarele acţiuni:

– lansarea motivaţiei şi chemarea la acţiune;
– publicarea anunţurilor în presa locală, regională şi central;
– transmiterea comunicatelor de presă şi a invitaţiilor de participare;
– publicarea informatiilor pe blogul evenimentului: https://ionchichere.wordpress.com/
– prezentarea, pe larg, a evenimentului în două emisiuni la posturile locale de televiziune Vest Tv si Banat Tv;
– constituirea comisiei de experţi.


COMISIA DE EXPERTI:

1. IOANA MIHAESCU – arhitect
3. DANA BALANESCU – doctor in istorie, expert numismatică, conservare si pedagogie muzeală
4. COSTEL MIHAILA – consilier local –Resita. Rolul Comisiei de experţi a fost de a inventaria toate cele 45 depoziţii scrise, din care 33 au fost susţinute şi verbal, în cadrul audierii publice.

La audierea publică au participat un număr de 125 persoane. De asemenea, au participat jurnalişti din mass media locală si regională, în calitate de observatori.

Depoziţiile au reprezentat puncte de vedere provenite de la:

1. Cetăţeni – 30

Dintre acestia un numar de 7 persoane sunt detinatori ai titlurilor de cetatean de onoare al resitei si senior al culturii din Banatul de Munte, iar altii 3 sunt detinatori ai titlului de senior al culturii din Banatul de Munte :
2. Organizaţii culturale – 7
Directia Judeteana ptr Cultura CS
Casa de Cultura a Sindicatelor din Resita
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale
Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin
Asociaţia Culturală “Reşiţa Română”
Asociatia ART-CULTURA-TRAD-BANAT
Asociatia “Pro Banatul de Munte”
3. Sindicate – 3
– Cartel ALFA CS
– BNS
– CNSLR – FRATIA
4. Mass media – 4
5. Liga Studentilor –1

II – Punctelele de vedere ce au rezultat din depoziţii se referă la:
1. Recunoasterea si promovarea personajelor care prin activitatea desfasurata au influentat in mod pozitiv activitatea culturala din acest areal este absolut necesara si trebuie sa devina o prioritate pentru administratia locala si pentru tuturor institutiile, din acest areal, ce activeaza in domeniul culturii.
2. Poetul resitean Ion Chichere este unul din cele mai reprezentative personaje din literatura Banatului Montan.
3. Prin activitatea desfasurata, in cadrul cenaclului Semenicul, poetul Ion Chichere a contribuit la promovarea unor poeti si prozatori care acum sunt reprezentativi pentru acest spatiu cultural.
4. Poeziile scrise de Ion Chichere, puse pe muzica si cantate de diversi cantautori, reprezinta un plus de valoare pentru spatiul cultural resitean ele fiind cunoscute atat in lumea muzicii cat si a poeziei romanesti.
5. Prin creatia sa, cat si prin aportul adus in calitatea de coordonator a cenaclului Semenicul la dezvoltarea miscarii culturale resitene, Ion Chichere si-a castigat un loc meritat in memoria colectiva a resitenilor.
6. Denumirea unei strazi din Resita, cu numele poetului Ion Chichere, este oportuna si necesara.

III – Argumente ce pledeaza in favoarea denumirii uneia din strazile resitei cu numele de Str. Ion Chichere.

– În 26 octombrie 2004, la puţină vreme după nefericita sa dispariţie, ION CHICHERE a primit titlul de Cetăţean de Onoare (post-mortem) al Municipiului Reşiţa, motivaţia fiind “În semn de omagiu şi recunoştinţă pentru activitatea literară de promovare a valorilor spirituale reşiţene la nivel local şi national”. Ce altă dovadă mai grăitoare că acest poet isi merita locul in memoria colectivă a locului putem găsi?
– In Reşiţa multe străzi mari poarta numele unor personalităţi naţionale care nu au nici o legătură cu Reşiţa. Multe altele poartă nume banale. În acelasi timp, autorităţile locale nu au reusit, pana acum, să numească nişte străzi cu numele unor personalitati locale, ce au marcat viaţa comunităţii din diferite perspective. Multe străzi şi-au păstrat numele alese de autorităţile comuniste.
– Există motivaţii literare, sentimentale şi patriotice pentru care Ion Chichere să fie nume de stradă. Este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi din Banat, apreciat de scriitorii şi criticii din Reşiţa, Timişoara şi Bucureşti. Ion Chichere este cunoscut şi apreciat în toate cercurile literare din ţară fiind publicat şi astăzi în revistele de cultură şi literatură.
– Este necesar să păstrăm numele personalităţilor în istoria oraşului pentru a ne menţine identitatea locală, şi, fireşte, pentru a arăta preţuire întrun mod modest faţă de osteneala într-u cuvânt a celui care a fost poetul al cărui poem e fără sfâşit, Ion Chichere.
– Resita trebuie sa-si traiasca prezentul si sa-si pregateasca viitorul avand grija ca nimic din cele intamplate in acest periplu sa nu fie uitat… pentru ca toate acestea inseamna istorie! O istorie in care avem obligatia de a consemna, pentru eternitate, valorile produse in acest spatiu, atat din punct de vedere economic-social cat si cultural!
– Perspectiva poetica din care poate fi privita creatia lui Ion Chichere este foarte larga! Ceea ce nu-i poate fi contestat insa este faptul ca a stiut, ca nimeni altul, sa lumineze spatiul creatiei resitene facandu-l suficient de vizibil incat sa poata fi perceput ca un spatiu al poeziei si al poetilor. In aceasta consta maretia lui Ion Chichere, iar pentru aceasta maretie numele de Ion Chichere isi merita locul printre nemuritorii acestei urbe!
– Istoria ne arată că orice spaţiu geografic supravieţuieşte timpului prin valorile sale culturale.
Aşadar, recunoaşterea şi promovarea valorilor culturale ale Banatului de Munte, ale personalităţilor care prin activitatea desfăşurată au contribuit la menţinerea acestei regiuni în atenţia naţională şi europeană, este un act public obligatoriu. Un scriitor e parte din memoria locului. Să nu lăsăm să se aşeze peste noi, atît de devreme, uitarea!
– A fi reșițean e totuşi o nuanţă proprie, unică şi inconfundabilă, un semn de distincţie, o culoare „păstoasă şi crudă“ aparte. Patriotismul, in general, nu e un sentiment îngust, valabil doar la meciurile de fotbal, ci însăşi poteca spre noi înşine. Se manifestă în nenumărate moduri, de la simpla grijă și curățenie din fața blocului, trecând prin gestul de a cumpăra produse autohtone, până la acela de a recunoaște și promova valorile.
– Ion Chichere a fost un altfel de Labiş, în altă epocă, la alte vârste, dar la fel de nonconformist ca ilustrul său înaintaş. Despre Nicolae Labiş, academicianul Eugen Simion spunea – pe bună dreptate – că a fost „un buzdugan al generaţiei sale”, pentru că Labiş a trăit intens, vijelios, a ars ca o flacără, până la totala combustie. Peste decenii, Chichere arde la fel, transformă poezia în armă, cu alt stil, în alt context, căci, dintre toate ale lumii doar omul nu se repetă, Chichere devine – un alt buzdugan! Pe Labiş l-a iubit lumea. Şi l-a cinstit. În Fălticeniul adolescenţei lui, o stradă frumoasă îi poartă numele. Si pe Chichere l-au iubit resitenii, iar el a iubit Resita! In acest context Resita poate si trebuie sa dovedeasca ca nu-i mai prejos decat Falticeniul atunci cand vine vorba despre cinstirea valorilor sale culturale!

IV. Decizii ce trebuie luate in vederea realizarii acestui proiect:

Hotarare de Consiliul Local – Consiliul Local al Municipiului Resita

V. Concluzii:
In cadrul audierii publice s-a vorbit si despre „motivaţia patriotica” a unui astfel de demers administrativ, motivandu-se prin faptul ca iubirea fata de valorile culturale dintr-un anumit spatiu este, de fapt, o emoţie patriotică. Oricât ar încerca unii să bagatelizeze patriotismul, el există. Şi oamenilor carora nu le pasa de poezie, de exemplu, se revoltă dacă numele sau bustul lui Eminescu este pângărit. E vorba despre o iubire simbolică, un ataşament faţă de ceva care simţi că aparţine din tine şi din spaţiul tău geografic şi spiritual. Dar, un astfel de ataşament se dezvoltă în timp şi ca urmare a cultivării lui de către oameni care îşi dau seama de valoarea lui Mihai Eminescu. O formă de cultivare a valorii este aceea de a da unei străzi numele celui care a dat spiritului locului un plus de valoare, de frumuseţe. Şi Ion Chichere este un poet care a adăugat valoare spiritului bănăţean, spiritului naţional şi universal. Creatia poetica a lui Chichere la asezat in randul nemuritorilor din literature romana şi de aceea merita sustinerea fiecarui cetatean al resitei ca o strada din aceasta urbe să poarte numele de Ion Chichere. Desigur, acceptand chiar si „riscul” de a fi nevoiti să schimbam cateva carti de identitate!

PS. – Varianta de rezerva propusa in cadrul audierii publice:
“Daca din punct de vedere administrativ demersul necesar pentru inlocuirea unui nume de strada, cu numele poetului Ion Chichere, este foarte dificil de realizat, atunci propunem Consilului Local Resita ca unul din cele doua parcuri existente in Govandari, si care au acelasi nume, respective, Parcul Copilului, sa fie numit: Parcul Ion Chichere! Ulterior, in acel loc se poate plasa si un bust al marelui poet.”
Cu deosebit respect!
Comitetul de initiativa al audierii publice.

Traversat de o pasăre de Ion Chichere

orice femeie în negru este mama mea
iar eu sunt mortul ei drag
orice cruce de tânăr este crucea mea
iar eu sunt pământul ei drag
am murit foarte greu
despărţindu-mă de sinea mea
partea ascunsă hohotea în lumină
cea văzută se întuneca
o pasăre albă m-a traversat
ca o albă cruce plutea –
eu semănam cu zborul ei
ea semăna cu moartea mea
Ion Chichere - Traversat de o pasare
November 29, 2015

Dacă nu o stradă, măcar un parc …

Dacă nu o stradă, măcar un parc din Reșița ar trebui să poarte numele poetului Ion Chichere Strada Ion Chichere s-ar putea transforma în Parcul Ion […]
November 11, 2015

Strada Ion Chichere prinde contur. A mai apărut o propunere interesantă

Autor: MATEI MIRCIOANE mmircioane@argument-cs.ro Comisia de iniţiere a audierii publice, privind acordarea numelui de Ion Chichere unei străzi din Reşiţa, a publicat raportul-sinteză, rezultat în urma dezbaterii […]
November 9, 2015

Ion Chichere, strada Ion Chichere

Ion Chichere este un poet reşiţean care din păcate a murit mult prea devreme. Acum, la 11 ani de la dispariţia poetului Ion Chichere cantautorul Cristian […]
October 31, 2012

Drum bun, Ion Chichere!

L-am întâlnit pe Ion Chichere în octombrie 1987, la Reşiţa, în cenaclul „Semenicul”. Era toamnă, eu boboc într-ale poeziei, întâmplare mai fericită nici că se putea! […]
May 5, 2009

„VOM FACE MOARTEA PRAF!”

„Între lux şi mizerie/ Sunt la capătul întrebării/ Pe drumul Damascului,/ Doamne, dă-mă-napoi altcuiva/ E ora şase/ Şterge feţele zarului/ Spală cuvintele de rime…” Am auzit […]
October 8, 2007

Efectele metodei onirice în poezia lui Ion Chichere

de Mircea Bârsilă Ion Chichere a debutat editorial în 1986 în volumul colectiv Argonauţii(Editura „Facla”). Imediat după 1989, Administraţia Locală de presă „Timpul” din Reşiţa i-a publicat, […]